Decizia ÎCCJ nr. 20/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 62. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 63. Procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 64. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea înregistrată cu nr. 2.214/1/2024 se află în curs de judecată, în primă instanță, la Tribunalul Alba - Secția I civilă. ... 65. Este îndeplinită și a doua condiție, deoarece litigiul are ca obiect stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale personalului didactic auxiliar. ... 66. Nu este îndeplinită însă a treia condiție de admisibilitate, ce vizează existența unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 67. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea sensului acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență menționate și de necesitatea completării, conform art. 4 din aceasta, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 68. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 69. Așadar, rezultă, fără echivoc, ideea că procedura specială prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prezintă caracteristicile esențiale ale procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, așa cum aceasta este reglementată de dispozițiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferențele specifice, menționate, expres, în conținutul dispozițiilor ordonanței de urgență menționate. ... 70. Mai mult, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat folosește sintagma „chestiuni dificile de drept“, intenționând să sublinieze, astfel, că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (și nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot forma obiectul procedurii speciale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în acord cu întreaga jurisprudența a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 71. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ (alături de titlu, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticității actului), fiind cel care enunță, în sinteză, scopul și, după caz, motivarea reglementării (conform art. 43 din aceeași lege). ... 72. Chiar dacă în jurisprudența Curții Constituționale a României s-a statuat că „expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia“, în realitate, expunerea de motive dezvăluie finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ, fiind un instrument important în folosirea metodei teleologice. În acest sens, Curtea Constituțională a României a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale, ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument din multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate“ (Decizia Curții Constituționale a României nr. 285/2023). ... 73. Rațiunea instituirii condițiilor formale, anterior arătate, ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii, fără temei, a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 74. În consecință, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie, în sarcina instanțelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din aceasta, obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanței supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuție reflectă acele trăsături (cu excepția noutății), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat, în mod constant, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 75. În situația contrară s-ar ajunge la o delegare nepermisă a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 76. Referitor la cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanță, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății; ... b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui/unor text/texte de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existența unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei; ... c) pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă, explicit, pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. ... ... 77. Cu privire la sesizarea Tribunalului Alba, înregistrată cu nr. 2.214/1/2024, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. Expusă într-o manieră generică, fără indicarea unor dispoziții legale concrete, întrebarea preliminară vizează problema aplicării legii în timp, supunând dezbaterii dacă sporul de stabilitate prevăzut de Legea nr. 63/2011 [mai precis, de art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011] se acordă și după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază. ... 78. Nu trebuie omise circumstanțele particulare ale speței în legătură cu care s-a formulat sesizarea și care se referă la o persoană care a îndeplinit cerința de vechime de 10 ani, care ar fi prefigurat acordarea sporului de stabilitate reglementat de Legea nr. 63/2011 ulterior datei de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, care nu mai prevede un asemenea spor, ci un alt algoritm de calcul al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor cuvenite diferitelor categorii profesionale. Totodată, este real că, potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din acest din urmă act normativ, se prevede că se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, premisa dispoziției legale fiind, deci, că persoana care îl pretinde în continuare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, să fi beneficiat de acest spor la data respectivă, 1 iulie 2017. ... 79. Alt element determinant al cauzei vizează împrejurarea că Legea nr. 63/2011 a fost abrogată, în mod expres, la 1 august 2016, prin art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care a menținut sporul de stabilitate de 15% pentru personalul didactic auxiliar, în condițiile art. 3^3 alin. (5) lit. c) din actul normativ enunțat. În mod evident, dispoziția legală prezintă relevanță până la intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, Legea-cadru nr. 153/2017. ... 80. De asemenea, trebuie menționat că argumentele fundamentale pentru care reclamantul sindicat consideră că membrului în numele căruia a acționat i se cuvine sporul de stabilitate prevăzut de Legea nr. 63/2011 se referă la aplicarea principiului nediscriminării și la eventuale consecințe în ceea ce privește modificarea unilaterală a contractului de muncă, referitor la salariul angajatului, ceea ce echivalează cu o recunoaștere implicită a faptului că, în speță, nu poate fi incident un text de lege abrogat la momentul de început pentru care s-a solicitat recunoașterea sporului și, în mod evident, pentru toată perioada ulterioară. ... 81. Nu în ultimul rând, se impune a se sublinia că instanța de trimitere a întrebării preliminare a vizat doar beneficiul sporului de stabilitate din perspectiva Legii nr. 63/2011, ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, iar nu stabilirea algoritmului de calcul al drepturilor salariale, inclusiv în ceea ce privește sau nu includerea unui asemenea spor conform legislației actuale. ... 82. În esență, chestiunea de drept supusă discuției prin sesizare se referă la împrejurarea dacă un spor recunoscut persoanelor îndreptățite la acordarea lui până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 și care este menținut pentru o anumită perioadă și prin actul normativ enunțat, în beneficiul acelor persoane, poate fi acordat, în baza principiului nediscriminării, și celor care au îndeplinit condiția de vechime de 10 ani ulterior datei de 1 iulie 2017, când legea de salarizare nu mai reglementa acest spor, de sine stătător, prezentând o altă modalitate de calcul al drepturilor salariale. ... 83. Corelarea unor dispoziții legale clare, nesusceptibile de interpretări diferite sau contradictorii (dintre care unele abrogate), aspect incontestabil prin chiar argumentarea cererii de chemare în judecată, reprezintă atributul instanței de judecată, fără să reclame intervenția instanței supreme prin mecanismul hotărârii preliminare. ... 84. Astfel, prin Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia la circumstanțele particulare ale speței, operațiune ce constituie atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 85. Această constatare este valabilă și pentru situația în care întrebarea implică mai multe prevederi legale. ... 86. Dacă prin sesizarea formulată nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării sistematice a dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză, sesizarea este inadmisibilă. ... 87. În sesizarea ce face obiectul analizei de față, instanța de trimitere nu urmărește identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situația de fapt din speță, operațiune ce excedează atribuțiile completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 88. Acest aspect rezultă chiar din opinia exprimată de judecător în completarea sesizării, din care reiese că instanța de trimitere a interpretat dispozițiile legale în discuție fără nicio dificultate, astfel cum reiese din raționamentul expus în precedent, privind punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept. ... 89. În esență, instanța a considerat că sporul de stabilitate reglementat de Legea nr. 63/2011 nu poate fi acordat în favoarea membrului de sindicat pentru care a acționat reclamantul, întrucât actul normativ a fost abrogat, iar Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede o aplicație etapizată, nu îl mai recunoaște ca atare, persoana în cauză îndeplinind condiția de vechime ulterior intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ. ... 90. Așadar, verificarea premiselor sesizării relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală a unei normei de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește, mai degrabă, o validare a opiniei exprimate, instanța de trimitere pornind de la premisa greșită că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu întrebare preliminară este obligatorie în toate cazurile care vizează litigii de natură salarială, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 91. Împrejurarea că instanța de trimitere nu are niciun fel de dificultate în legătură cu interpretarea textelor de lege rezultă, cu pregnanță, din conținutul acestei încheieri, în care se subliniază caracterul obligatoriu al sesizării (într-o înțelegere eronată a obligativității sesizării, indiferent de existența sau inexistența unei chestiuni de drept dificile), precum și din expunerea ulterioară (în completarea încheierii de sesizare) a raționamentului juridic referitor la modalitatea de calcul al drepturilor salariale și sporurilor conform Legii nr. 63/2011, dar și ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, cu luarea în considerare a succesiunii actelor normative intervenite în materie și corelarea corespunzătoare a acestora. ... 92. De asemenea, în cazul sesizării analizate, lipsa caracterului real al chestiunii de drept este cu atât mai evidentă cu cât aspectele cele mai importante au fost clarificate prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție date în recurs în interesul legii sau în lămurirea unor chestiuni de drept, enunțate la pct. VIII din prezenta decizie, care, chiar dacă se referă la alte categorii de drepturi salariale și categorii profesionale plătite din fondurile publice, stabilesc, în mod corelat, evoluția normativă anterior și după intrarea în vigoare a actualei Legi-cadru nr. 153/2017. ... 93. Din considerentele expuse în precedent, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept reale, în temeiul art. 2 alin. (1) și al art. 4 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și al art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...