Decizia ÎCCJ nr. 171/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 42. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 43. Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 44. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (iii) existența unei veritabile chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanță, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă), conform art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu judecarea unui litigiu privind drepturile de pensie ale personalului plătit din fonduri publice. ... 46. De asemenea, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune. ... 47. Totodată, se constată că problema de drept se află în legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, includerea sau nu în baza de calcul al pensiei militare de stat a reclamantului a sumelor acordate acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă constituind problema esențială care trebuie dezlegată în apel. ... 48. În schimb, nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile, care să necesite a fi dezlegată pe calea mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, completată cu dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 49. Astfel cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.191 din 29 noiembrie 2024). ... 50. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 61 din 28 octombrie 2024, anterior amintită; nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.330 din 31 decembrie 2024; nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.291 din 20 decembrie 2024; nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025 etc.). ... 51. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept cu caracter de principiu, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, ar genera o practică judiciară neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.329 din 31 decembrie 2024). ... 52. În strânsă legătură cu această condiție de fond, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând de altfel și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 65). ... 53. Prin punctul de vedere exprimat potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul de judecată este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a normelor juridice aplicabile, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, demonstrând astfel dificultatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării (Decizia nr. 90 din 17 martie 2025 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 24 aprilie 2025, paragrafele 66-67). ... 54. Această condiție nu este îndeplinită în cauză, întrucât instanța de trimitere s-a rezumat să expună unele considerente abstracte cu privire la scopul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că pronunțarea unei decizii cu caracter de principiu, dată în interpretarea legii, este necesară chiar și în prezența unei practici judiciare unitare cu privire la cauze similare celei care a ocazionat sesizarea, această împrejurare fiind însă considerată una circumstanțială și fără caracter decisiv. ... 55. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat însă în mod constant că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). Dezideratul aplicării uniforme și previzibile a legii există în toate cauzele, însă pentru sesizarea instanței supreme este necesar ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de rezolvarea unei chestiuni de drept cu caracter de principiu și care prezintă o dificultate suficientă pentru a reclama intervenția instanței supreme. ... 56. În concret, încheierea de sesizare nu argumentează în niciun fel în ce constă dificultatea de interpretare a normelor juridice aplicabile în cauză, instanța de trimitere rezumându-se la a argumenta aprecierea sa preliminară, potrivit căreia hotărârile judecătorești pronunțate pentru înlăturarea unei stări de discriminare nu au aptitudinea de a schimba baza de calcul al pensiei, care trebuie determinată în mod strict cu privire la elementele de salarizare prevăzute de lege pentru respectiva categorie de personal. ... 57. Din materialul aflat la dispoziția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rezultă că prin Decizia civilă nr. 502 din 11 martie 2021 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost obligată pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor să recalculeze în favoarea reclamantului, la acea dată director al direcției juridice din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, drepturile salariale ale acestuia la nivelul maxim stabilit în cadrul instituției pentru activitatea în aceleași condiții, respectiv aceeași funcție/grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate. ... 58. Rezultă din actele dosarului și din susținerile concordante ale părților că reclamantului i s-au recalculat drepturile salariale în conformitate cu această hotărâre, inclusiv cu privire la cele 6 luni de activitate care reprezintă baza de calcul al drepturilor sale de pensie, în condițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ... 59. Potrivit acestui text de lege, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 la aceeași lege, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ o seamă de venituri enumerate expres și limitativ de la lit. a) -o^6) din acel articol, ipoteze la care se adaugă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. p) din aceeași lege, alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. ... 60. De altfel, instanța de trimitere nu a indicat un text de lege susceptibil de interpretări diferite, ci a dorit să afle cum se valorifică o hotărâre judecătorească pronunțată cu privire la drepturi salariale recunoscute exclusiv pe criteriul nediscriminării și al egalizării cu salariul maxim în plată la nivelul unei categorii socioprofesionale, în stabilirea bazei de calcul al pensiei militare. Or, acest aspect se subsumează unei chestiuni de aplicare a legii situației de fapt concrete deduse judecății, atribut exclusiv al instanței de trimitere. ... 61. În condițiile în care nu a fost argumentată și nici nu rezultă în concret vreo dificultate de interpretare a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2025 (care, de altfel, nici nu au fost menționate în întrebare) și nici a Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016 - normă tehnică și nu de drept substanțial, invocată formal în cuprinsul încheierii de sesizare și, de altfel, nerelevantă pentru soluționarea cauzei -, nu se poate reține că este îndeplinită condiția dificultății chestiunii de drept. ... 62. Este atribuția exclusivă a instanței de judecată să deceleze dacă drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă prin raportare la principiile nediscriminării și egalizării pot fi incluse în baza de calcul al pensiilor militare, aplicând textele de lege incidente în cauză prin prisma interpretărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție normelor ce guvernează principiile salarizării în sistemul Legii-cadru nr. 153/2017, dar și prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și ținând cont de diferențele specifice de reglementare pentru acest domeniu. ... 63. În acest sens, în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție se regăsesc suficiente repere pentru soluționarea cauzei în coordonatele stabilite prin deciziile de unificare. ... 64. Prin Decizia nr. 63 din 26 septembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-au stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, următoarele: Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabilește că: Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) , la data deschiderii dreptului de pensie. ... 65. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. ... 66. Valorificarea și aplicarea acestor dezlegări, în contextul circumstanțelor fiecărei cauze, rămân atributul exclusiv al instanței de trimitere, iar modalitatea în care sesizarea a fost formulată, aducând în dezbatere un caz particular, este incompatibilă cu dezlegarea de principiu pe care instanța supremă o poate oferi în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. ... 67. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...