Decizia ÎCCJ nr. 104/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 53. Temeiul de drept al prezentelor sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 54. Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 55. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 56. Cu titlu prealabil, pentru a putea aprecia asupra admisibilității celor două sesizări conexate, se impune scindarea celor trei probleme de drept invocate prin acestea, deoarece este necesară analizarea lor separată. ... 57. Astfel, cele două sesizări invocă următoarele chestiuni: (i) dacă, la eliberarea adeverinței-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare lunară brută și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă pe lângă valoarea de referință sectorială de 605,225, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 551/2023, valoarea de referință sectorială de 605.225 lei prevăzută în Sentința civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.382/105/2020, începând cu data de 19 iulie 2017 și în continuare; ... (ii) dacă, la eliberarea adeverinței-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare lunară brută și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă și coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, în conformitate cu Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 5.098/105/2021, începând cu data de 16 noiembrie 2018 și în continuare, prin raportare la dispozițiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curții de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci doar plata diferențelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,000; ... (iii) dacă, raportat la dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, coroborate cu Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 36 din 4 iunie 2018, data de la care este îndreptățit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 605,225 lei, este 30 decembrie 2021, dată la care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite conform Ordinului ministrului justiției nr. 6.245/C/2021, având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) și ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referință a fost recunoscută prin hotărâri judecătorești altor magistrați. ... (i) În ceea ce privește prima întrebare 58. Simplificând, se solicită instanței supreme să răspundă la întrebarea dacă la eliberarea adeverinței-tip, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul trebuie să cuprindă pe lângă valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, recunoscută prin ordin administrativ de la o anumită dată, și valoarea de referință sectorială de 605.225 lei recunoscută într-o hotărâre judecătorească definitivă obținută de reclamanți cu o dată anterioară celei din ordinul administrativ menționat. ... 59. Verificându-se întrunirea acestor condițiilor legale în raport cu această întrebare, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 60. Astfel, referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Prahova - Secția I civilă, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 61. De asemenea, există legătura chestiunilor de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzelor, în condițiile în care, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită, în esență, obligarea pârâților la emiterea unor noi adeverințe-tip în care baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare lunară brută și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăruia să fie stabilită cu luarea în considerare atât a valorii de referință sectoriale de 605,225 lei, neafectată de plafonare, cât și a coeficientului 19,000, astfel cum a fost prevăzută în hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea lor. ... 62. Însă, această întrebare cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu îndeplinește condiția de a revela existența unei veritabile chestiuni de drept. ... 63. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare și în ceea ce privește sesizarea întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 64. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei. ... 65. În prezenta cauză, din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din caracterul unitar al opiniilor și al practicii judiciare comunicate, dar și din mențiunile inserate de instanța de trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, întrucât nu rezultă că există o veritabilă dificultate în demersul de interpretare a legii. ... 66. Or, aplicarea concretă a legii la elementele de fapt ale cauzei constituie un atribut care intră în sfera de competență a instanței de judecată, neputând fi transferat, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme; de altfel, faptul că întrebarea în sine conține elementele de fapt ale cauzei transferă sarcina soluționării concrete a acesteia către prezentul complet. ... 67. În cauză, se cere soluționarea chestiunii dacă adeverința-tip eliberată de angajator în vederea pensionării trebuie să menționeze un anumit cuantum al valorii de referință sectoriale începând cu o dată stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în contradictoriu cu reclamanții și cu același angajator. ... 68. Or, pronunțarea unei hotărâri judecătorești de stabilire a unor drepturi salariale suplimentare, hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie pentru angajator, nu poate fi ignorată, deoarece ar echivala cu stabilirea unui cuantum incorect al pensiei. ... 69. Față de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 13 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, se constată că art. 82 se referă la indemnizația avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. ... 70. De altfel, prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 s-au stabilit următoarele: În interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu completările și modificările ulterioare, și art. 7 alin. (1) , (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. ... 71. Or, în condițiile în care instanța de trimitere nu a explicat în ce constau dubiile referitoare la interpretarea legii și nici argumente în sensul opus opiniei exprimate prin încheierea de trimitere, se reține inadmisibilitatea sesizării cu această primă întrebare, prin aceea că nu se demonstrează existența unei veritabile chestiuni de drept care să necesitate interpretarea de principiu a instanței supreme. ... ... (ii) În ceea ce privește cea de-a doua întrebare 72. Procedând în mod similar la extragerea esenței întrebării, ceea ce dorește instanța de trimitere a afla este dacă, la eliberarea adeverinței-tip conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul trebuie să cuprindă și coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, recunoscut ca drept la plată printr-o hotărâre judecătorească definitivă obținută de reclamanți (ca efect al aplicării principiului egalizării și al nediscriminării), dar nu și ca grad profesional ca atare. ... 73. În mod similar primei întrebări, sunt îndeplinite primele două condiții legale (cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Prahova - Secția I civilă, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; există legătura chestiunilor de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzelor). ... 74. Nu este îndeplinită însă condiția de admisibilitate care impune ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 75. Problema de drept ce se cere a fi dezlegată privește implicit interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la principiile nediscriminării și egalității, din perspectiva dreptului unor salariați din familia ocupațională „Justiție“ de a beneficia de o indemnizație calculată prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 - lit. A pct. 6-13, recunoscuți prin hotărâri judecătorești altor angajați în funcții similare, și modalitatea de punere în executare a acestor hotărâri. ... 76. Se constată că acest aspect a fost însă dezlegat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, ceea ce face ca prezenta sesizare să fie inadmisibilă și din perspectiva ultimei condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței supreme. ... 77. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut în considerente că „dezlegările instanței de contencios constituțional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate în prezent de normele de la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv în conținutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și în cel al principiului egalizării cu salariul maxim în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală)“ (paragraful 145). ... 78. De asemenea, s-a statuat că „aceste principii funcționează doar în ceea ce privește indemnizația lunară de încadrare, iar nu și în privința celorlalte componente ale salariului lunar al personalului din familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională, relevante pentru această distincție fiind definițiile legale de la art. 7 lit. c) , e) și m) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 146). ... 79. Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive a constituit obiect de analiză și în cuprinsul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în considerente, că, „atunci când instanțele judecătorești sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiți destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări“ (paragraful 82). ... 80. Cu privire la natura juridică a componentei salariale constând în coeficienții de multiplicare și caracterul plafonabil al acesteia, aceeași decizie cu caracter obligatoriu a statuat în sensul că celălalt element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcție de care se realizează dezideratul diferențierii veniturilor magistraților și ale altor categorii de personal din sistemul justiției, în considerarea fie a nivelului instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci, dimpotrivă, una restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii. ... 81. Esențiale sunt aspectele reținute în paragraful 87 al deciziei amintite: „Existența unor hotărâri judecătorești nu constituie, așadar, în lipsa unei analize a legii aplicabile, temei pentru recunoașterea unor salarii de bază diferite de cele stabilite de legiuitor, iar principiul egalității, prevăzut de dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu justifică acordarea altor salarii de bază decât cele pe care legiuitorul, în considerarea unor criterii obiective, le-a stabilit.“ ... 82. În continuarea logică a acestei dezlegări se situează cea dată prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că „aplicarea principiului egalității și a principiului discriminării nu se putea realiza în absența unei analize concrete a îndeplinirii cerințelor pentru ca norma invocată să se aplice efectiv reclamanților, chiar în prezența unor hotărâri judecătorești care recunoscuseră dreptul respectiv unor persoane aflate în aceeași situație cu reclamanții“ (paragraful 115). ... 83. Analiza concretă a îndreptățirii la egalizare din perspectiva coeficientului de multiplicare este realizată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a reținut că, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată, coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil. Prin respectarea acestor coeficienți prevăzuți de legiuitor se asigură premisa respectării principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. ... 84. De altfel, întrebarea formulată viza, mai specific, ipoteza în care, prin hotărâri judecătorești definitive, li s-a recunoscut reclamantelor plata diferențelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,00, și nu gradul profesional corespunzător Parchetului de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 85. Or, cu atât mai mult într-o astfel de ipoteză devin repere suficient de relevante statuările Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024, potrivit cărora drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. ... 86. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenței cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluționarea cauzei cu care a fost învestită instanța de trimitere, respectiv: – dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, dacă acestea au aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale; ... – coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată. ... ... 87. Astfel, modalitatea de aplicare concretă a acestor statuări în cauza ce a condus la prezenta sesizare nu relevă nici dificultatea necesară emiterii unei dezlegări concrete de către instanța supremă și a fost deja lămurită prin hotărâri definitive și cu caracter obligatoriu. ... 88. Faptul că statuările relevante se regăsesc în cuprinsul mai multor decizii pronunțate de completurile pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este de natură a schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. ... 89. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. ... 90. Prin urmare, dispunând de interpretări ale celor mai relevante texte de lege incidente în cauzele cu a căror soluționare a fost învestită, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere valorificarea și punerea punctuală în aplicare a acestora, în contextul dat de circumstanțele particulare ale respectivelor cauze ... 91. Instanța supremă reține că interpretarea normelor de drept indicate în actele de sesizare nu reprezintă o situație de natură să necesite declanșarea mecanismului de unificare al hotărârii prealabile, având în vedere faptul că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea acelorași texte de lege, dar care sunt valorificate în circumstanțe litigioase concrete diferite. ... 92. Existența unei hotărâri prealabile sau a unei hotărâri în interesul legii trebuie văzută mai puțin ca un argument de forță obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul art. 517 alin. (4) , respectiv art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât mai ales ca o sursă ori ca un instrument util instanțelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluțiile pe care le oferă atât unei probleme de drept punctuale, cât și altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării. ... 93. Așadar, fiind vorba, în esență, despre probleme de drept identice ori similare care au mai fost anterior analizate și rezolvate prin hotărâri ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, devine evident că sesizările prezente nu se referă la chestiuni de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurite și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării acestora, de principiu, pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările neîntrunind, pe cale de consecință, condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept. ... 94. Reținând, pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării, se impune respingerea ca inadmisibilă și a acestei a doua întrebări formulate. ... ... (iii) În ceea ce privește cea de-a treia întrebare 95. Prin sesizarea conexă se dorește a se afla dacă, raportat la dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, data de la care este îndreptățit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 605,225 lei, este 30 decembrie 2021, conform ordinului administrativ emis de ordonatorul de credite, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referință a fost recunoscută prin hotărâri judecătorești altor magistrați. ... 96. Verificându-se întrunirea condițiilor legale în raport cu această întrebare, se constată că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Prahova - Secția I civilă, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 97. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzelor, în condițiile în care, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită, în esență, obligarea pârâtului să emită o adeverință în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin care să se stabilească cu cât s-a majorat indemnizația brută a unui judecător în activitate în condiții de funcție, vechime, grad al instanței, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu și a sporului de vechime, cu luarea în calcul a valorii de referință sectorială de 605,225 lei pe perioada 1 decembrie 2018-30 decembrie 2021. ... 98. Strict formal, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat anterior asupra chestiunii de drept. ... 99. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, din punctele de vedere și din practica judiciară mai sus prezentate se observă că nu a fost făcută o distincție clară între ipoteza reclamantului beneficiar al unei hotărâri judecătorești definitive de acordare a valorii de referință sectoriale de 605,225 lei cu o dată anterioară celei de la care ordonatorul de credite a recunoscut aceeași valoare de referință sectorială prin ordin administrativ cu caracter general (ipoteza ce se regăsește la prima întrebare) și ipoteza reclamantului care nu este beneficiarul unei asemenea hotărâri judecătorești, dar invocă, din perspectiva actualizării drepturilor sale de pensie, principiul egalizării și al discriminării raportat la cei aflați în categoria anterioară. ... 100. Lipsa acestei distincții între cele două ipoteze nu justifică prin sine necesitatea existenței unei dezlegări de principiu a instanței supreme asupra chestiunii sesizate. ... 101. Conform prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.“ ... 102. A dezlega chestiunea de drept dedusă interpretării prin prezenta sesizare presupune a stabili ce înseamnă majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice (cu reclamantul) de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului; dacă această comparație se face din perspectiva actelor administrative cu caracter general de majorare emise de ordonatorul de credite competent sau din perspectiva unor judecători/procurori indicați de reclamant ca fiind beneficiari ai unor hotărâri judecătorești definitive de acordare a unor drepturi salariale superioare și de la o dată anterioară celor acordate prin actele administrative cu caracter general. ... 103. Or, dezlegarea acestei chestiuni este una facilă prin aplicarea principiilor generale de drept (relativitatea și obligativitatea hotărârilor judecătorești) și care nu necesită explicitări suplimentare, în condițiile în care reclamantul nu este beneficiarul unui titlu executoriu care să statueze cu privire la drepturile sale în mod diferit față de conținutul actelor administrative cu caracter general emise de ordonatorul de credite. ... ... ... ...