Decizia ÎCCJ nr. 67/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 36. Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 37. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 38. Verificând întrunirea acestor cerințe de admisibilitate, în raport cu elementele sesizării transmise, se constată că acestea se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului menit să preîntâmpine practica neunitară. ... 39. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 40. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Brașov - Secția civilă, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanță), conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 41. Obiectul cauzei se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu o cerere prin care se solicită stabilirea și plata unor drepturi salariale ale unor categorii de personal plătite din fonduri publice (asistenți judiciari). ... 42. În ceea ce privește cerința existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că, în concret, aceasta instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 43. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare și în ceea ce privește sesizarea întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 44. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei. ... 45. În prezenta cauză, din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar și din mențiunile inserate de instanța de trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci doar aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru procurorii din cadrul D.N.A./D.I.I.C.O.T., în situația particulară a reclamanților, care ocupă funcții de asistenți judiciari ca urmare a numirii de către ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pentru un mandat de 5 ani, în cadrul instanțelor de judecată. ... 46. Astfel, nu rezultă că există o veritabilă dificultate în demersul de stabilire a incidenței directe a dispozițiilor care reglementează coeficienții de multiplicare utilizați pentru salarizarea procurorilor din cadrul D.N.A./D.I.I.C.O.T., ci instanța de sesizare este interesată să afle în ce măsură coeficientul de multiplicare D.N.A./D.I.I.C.O.T. se aplică și în privința reclamanților ca urmare a aplicării principiului nediscriminării și a principiului egalizării la nivelul maxim prevăzut pentru personalul care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 47. Se observă, în acest sens, că punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere nu cuprinde nicio justificare a modului în care prevederile legale ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 ar fi susceptibile de interpretări diferite în privința destinatarilor acestora, titularul sesizării însuși învederând că ar fi încălcat principiul stabilirii salarizării magistraților în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor dacă drepturile salariale ale asistenților judiciari ar fi stabilite la nivelul indemnizațiilor procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., cu luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, și că acordarea coeficienților de multiplicare corespunzători procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. nu se încadrează în categoria drepturilor salariale cu aplicabilitate generală la care se referă Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale (paragraful 26). ... 48. Or, aplicarea concretă a legii la elementele de fapt ale cauzei constituie un atribut care intră în sfera de competență a instanței de judecată, neputând fi transferat, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. ... 49. Cu referire la cel de-al doilea aspect, care impune ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință trebuie raportată, în mod necesar, la limitele învestirii instanței de trimitere, ceea ce presupune ca problema de drept cu a cărei dezlegare de principiu este învestită instanța supremă să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei cu care instanța de trimitere a fost sesizată. ... 50. Având în vedere aspectele reținute în încheierea de sesizare prin care s-a expus succint procesul, se poate reține existența unei dependențe între lămurirea chestiunii de drept semnalate și soluționarea fondului cauzei, în contextul în care susținerile/argumentele părților din calea de atac vizează existența unei pretinse discriminări între apelanți și asistenții judiciari cărora le-a fost recunoscut dreptul la recalcularea indemnizațiilor prin raportare la indemnizațiile procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 51. Punctul de vedere transmis de instanța de trimitere asupra chestiunii care face obiectul sesizării nu cuprinde însă nicio analiză a dispoziției legale care reglementează coeficienții de multiplicare aplicabili în cazul procurorilor din cadrul D.N.A./D.I.I.C.O.T., ci face referire exclusiv la faptul că acest coeficient nu se încadrează în categoria drepturilor salariale cu aplicabilitate generală. ... 52. În fine, nici criteriul existenței unor puncte de vedere divergente exprimate de instanțe sau chiar a practicii judiciare neunitare cu caracter incipient nu conduce la conturarea unei probleme de drept necesar a fi dezlegate prin interpretare de instanța supremă. ... 53. Astfel, acest criteriu își pierde din forța sa de conturare a existenței unei veritabile chestiuni de drept, cât timp Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul mecanismului de dezlegare a unei chestiuni de drept, a fost confruntată în mod repetat cu problema respectivă, căreia i-a dat, pe calea unor decizii obligatorii (de admitere sau de respingere a sesizărilor), o interpretare unitară. ... 54. Pe de altă parte însă, nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate care impune ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 55. Problema de drept ce se cere a fi dezlegată privește implicit interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la principiile nediscriminării și egalității, din perspectiva dreptului unor salariați din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ de a beneficia de o indemnizație calculată prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 recunoscuți prin hotărâri judecătorești altor angajați în funcții similare. ... 56. Ca urmare, prezenta sesizare privește interpretarea principiilor nediscriminării și egalității, prin raportare la drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea unor persoane cu aceeași funcție ca și reclamanții, dar care sunt beneficiarii unor hotărâri judecătorești de recunoaștere a coeficienților de multiplicare stabiliți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, reglementați de lege în ceea ce privește indemnizațiile procurorilor din cadrul D.N.A./D.I.I.C.O.T. ... 57. Se constată că acest aspect a fost însă dezlegat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, ceea ce face ca prezenta sesizare să fie inadmisibilă și din perspectiva ultimei condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței supreme. ... 58. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut în considerente că „dezlegările instanței de contencios constituțional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate în prezent de normele de la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv în conținutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și în cel al principiului egalizării cu salariul maxim în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală)“ (paragraful 145). ... 59. De asemenea, s-a statuat că „aceste principii funcționează doar în ceea ce privește indemnizația lunară de încadrare, iar nu și în privința celorlalte componente ale salariului lunar al personalului din familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională, relevante pentru această distincție fiind definițiile legale de la art. 7 lit. c) , e) și m) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 146). ... 60. Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive a constituit obiect de analiză și în cuprinsul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în considerente, că, „atunci când instanțele judecătorești sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiți destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări“ (paragraful 82). ... 61. Cu privire la natura juridică a componentei salariale constând în coeficienții de multiplicare și caracterul plafonabil al acesteia, aceeași decizie cu caracter obligatoriu a statuat în sensul că celălalt element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcție de care se realizează dezideratul diferențierii veniturilor magistraților și ale altor categorii de personal din sistemul justiției, în considerarea fie a nivelului instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci, dimpotrivă, una restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii. ... 62. Esențiale sunt aspectele reținute în paragraful 87 al deciziei amintite: „Existența unor hotărâri judecătorești nu constituie, așadar, în lipsa unei analize a legii aplicabile, temei pentru recunoașterea unor salarii de bază diferite de cele stabilite de legiuitor, iar principiul egalității, prevăzut de dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu justifică acordarea altor salarii de bază decât cele pe care legiuitorul, în considerarea unor criterii obiective, le-a stabilit.“ ... 63. În continuarea logică a acestei dezlegări se situează cea dată prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că aplicarea principiului egalității și a principiului discriminării nu se putea realiza în absența unei analize concrete a îndeplinirii cerințelor pentru ca norma invocată să se aplice efectiv reclamanților, chiar în prezența unor hotărâri judecătorești care recunoscuseră dreptul respectiv unor persoane aflate în aceeași situație cu reclamanții (paragraful 115). ... 64. Analiza concretă a îndreptățirii la egalizare din perspectiva coeficientului de multiplicare este realizată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a reținut că, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată, coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil. Prin respectarea acestor coeficienți prevăzuți de legiuitor se asigură premisa respectării principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate (paragraful 72 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și paragraful 83 din Decizia nr. 4 din 11 martie 2024). ... 65. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenței cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluționarea cauzei cu care a fost învestită instanța de trimitere, respectiv: – dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, dacă acestea au aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale; ... – coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată. ... ... 66. Astfel, modalitatea de aplicare concretă a acestor statuări în cauza ce a condus la prezenta sesizare nu relevă nici dificultatea necesară emiterii unei dezlegări concrete de către instanța supremă și a fost deja lămurită prin hotărâri definitive și cu caracter obligatoriu. ... 67. Faptul că statuările relevante se regăsesc în cuprinsul mai multor decizii pronunțate de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este de natură a schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. ... 68. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. ... ...