Decizia ÎCCJ nr. 44/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 67. Cu titlu prealabil, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la reformularea întrebării, pentru claritatea acesteia: Dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situația în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obține o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaștere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum și adeverința eliberată de angajator cu mențiunea în acest sens? Consecința incidenței art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenței dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară și cele stabilite prin decizia ulterioară începând cu data pensionării și cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 sau cu data formulării cererii către casa de pensii? ... XI.1. Asupra admisibilității sesizării 68. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 69. Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 70. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (iii) existența unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 71. Referitor la primele două condiții legale se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanță), conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă și art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu judecarea unui litigiu privind drepturile de pensie. ... 72. De asemenea, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune. ... 73. Deși problema în discuție prezintă tangențe cu cele rezolvate prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, în cadrul mecanismului de unificare, aceasta din urmă privește o chestiune de drept diferită de cea din sesizarea de față. ... 74. Astfel, se constată că prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a arătat că nici Legea nr. 303/2004 (aplicabilă litigiului pendinte) și nici Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice) nu cuprind dispoziții referitoare la recalcularea ori revizuirea drepturilor de pensie ale magistraților, referindu-se expres exclusiv la procedura de actualizare, care are loc, conform art. 85 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004, „ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime“. ... 75. Având în vedere că normele speciale ce guvernează materia pensiilor de serviciu ale magistraților nu reglementează alte modalități de modificare a parametrilor de determinare a întinderii acestor drepturi, jurisprudența asigurărilor sociale a recunoscut în mod uniform necesitatea completării acestor norme speciale cu legea generală din materia stabilirii pensiilor din sistemul public, în măsura în care nu contravine legii speciale. ... 76. De aceea, în practica instanțelor au fost valorificate, când au fost îndeplinite cerințele legale, și dispozițiile din legea generală referitoare la recalcularea și revizuirea drepturilor de pensie, cuprinse în art. 107 din Legea nr. 263/2010, aplicabilă litigiului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 77. Conform paragrafului 60 din decizia amintită, „distincția esențială între aceste două proceduri, din perspectivă substanțială, constă în aceea că în cazul revizuirii se constată erori la stabilirea drepturilor de pensie (în sensul că elementele necesare corectei determinări se aflau la dispoziția casei de pensii, dar eronat nu au fost avute în vedere), astfel încât revizuirea se poate face din oficiu sau la solicitarea beneficiarului pensiei, în timp ce în cazul recalculării sunt adăugate venituri și/sau stagii de cotizare ori alte elemente care nu au fost avute în vedere pentru că ele nu erau reflectate în documentele depuse de solicitant“. ... 78. Necontestat, la data învestirii instanței cu cererea de chemare în judecată în dosarul în care s-a formulat sesizarea de față, reclamanta beneficia de o adeverință emisă de angajator în scopul determinării drepturilor sale de pensie de serviciu, conform hotărârii judecătorești evocate. ... 79. Aceasta este împrejurarea care deosebește esențial chestiunea de drept dedusă dezlegării în cauza soluționată prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul acelei sesizări nefiind emisă o astfel de adeverință de către angajator, acesta fiind și raționamentul esențial care a condus la respingerea ca inadmisibilă a acelei sesizări: 67. Rezultă din aceste considerații că, pentru a fi îndeplinite cerințele revizuirii pensiei, era necesar ca elementul ce nu a fost avut în vedere să fi fost reflectat în documentele aflate în dosarul de pensie, numai în acest caz putându-se discuta despre o eroare a emitentului deciziei la momentul determinării întinderii drepturilor solicitantului. Or, după cum rezultă din materialul aflat la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și s-a reținut mai sus, în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere nu a existat la dispoziția casei de pensii un document atestând includerea drepturilor de natură salarială în baza de calcul al indemnizației de încadrare avută în ultima lună de activitate. ... 68. Față de aceste împrejurări se observă că, în speță, pârâta nu putea dispune revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantei conform cererii sale, pentru că nu era incidentă ipoteza legală ce fundamentează instituția revizuirii. ... ... 80. În cauza ce a dus la prezenta sesizare, ca și în cauza ce a condus la pronunțarea Deciziei nr. 24 din 27 martie 2023 mai sus menționate, în mod necontestat, nu se află în discuție ipoteza legală a actualizării pensiei, reclamanta solicitând valorificarea unor drepturi de natură salarială recunoscute în favoarea sa prin hotărâri judecătorești pronunțate în contradictoriu cu angajatorul. ... 81. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 82. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare și în ceea ce privește sesizarea întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 83. Or, din punctele de vedere și din practica judiciară mai sus prezentate se observă că se folosesc noțiunile de actualizare/revizuire/recalculare a pensiei, fără o distincție clară între acestea din punctul de vedere al ipotezelor aplicabile și al efectelor juridice produse, confuzie ce se regăsește atât în cererea administrativă depusă de reclamanta din cauza în care a fost formulată sesizarea, cât și în cererea de chemare în judecată și în actul de sesizare și care se perpetuează în modalitatea de interpretare/aplicare a legii de către instanțe. ... 84. Tocmai neclaritatea jurisprudențială și cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanțelor determină conturarea concluziei existenței unei veritabile probleme de drept, ce necesită angrenarea mecanismului unificării de către instanța supremă. ... 85. De asemenea, condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată este îndeplinită în cauză, deoarece modalitatea de interpretare a prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010 raportat la revizuirea/recalcularea pensiei determină consecințe asupra modalității de soluționare a apelului. ... 86. În concluzie, se constată că sunt îndeplinite condițiile sesizării instanței supreme în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și al art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile poate fi activat. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 87. Problema de drept dedusă judecății se referă la modalitatea de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie în ipoteza unui pensionar, fost magistrat, care ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie a obținut o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaștere a dreptului la calcularea indemnizației de salariu cu includerea unei VRS de 605,225 lei, cu o dată anterioară pensionării. ... 88. Se impune precizarea că, deși întrebarea face referire la VRS în valoare de 605,225 lei, nu se relevă nicio chestiune de drept de dezlegat raportat la aceasta, toată disputa privind corecta calificare a cererii (revizuire sau recalculare); ceea ce trebuie însă subliniat este aspectul că, potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“. ... 89. Or, indemnizația de încadrare brută lunară este stabilită raportat la un anumit cuantum al VRS, în timp ce prin adeverința emisă de angajator ulterior pensionării se menționează un cuantum superior al VRS față de cel avut în vedere la data deciziei de pensionare. ... 90. De asemenea, existența adeverinței eliberate de angajator este un fapt dat, așa cum s-a menționat deja în cadrul analizei admisibilității prezentei sesizări. ... 91. În fapt, prin cererea depusă la casa de pensii, însoțită de adeverința eliberată de angajator, reclamanta a solicitat „modificarea“ drepturilor de pensie prin luarea în considerare, începând cu data pensionării, a drepturilor menționate în adeverința obținută ulterior ieșirii la pensie, adeverință ce atestă un cuantum superior al indemnizației anterior pensionării. ... 92. Fără a rezolva fondul cauzei ce a condus la sesizarea de față și fără a antama chestiunile procedurale deduse judecății, se constată că neclaritatea jurisprudențială și cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanțelor determină necesitatea delimitării clare între aceste noțiuni. ... 93. Delimitarea între revizuire și recalculare presupune stabilirea distincției dintre ipotezele de la art. 107 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010; instituția revizuirii presupune că se constată erori la stabilirea drepturilor de pensie, în sensul că elementele necesare unui calcul corect se aflau la dispoziția casei de pensii, dar în mod eronat nu au fost avute în vedere; instituția recalculării presupune adăugarea unor venituri și/sau stagii de cotizare ori a altor elemente care nu au fost avute în vedere pentru că nu se regăseau în documentele depuse la dosarul de pensie. ... 94. Așa cum s-a statuat în cuprinsul Deciziei nr. 6 din 5 februarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 8 martie 2024, rațiunea acestor mecanisme juridice, subordonată imperativului de a se determina legal cuantumul oricărei pensii, a fost reiterată în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional. ... 95. După cum se arată în decizia amintită, „revizuirea se constituie într-o «modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei». Iar «obligația restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză», însă «atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată», textul de lege «poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie»“ (paragraful 96). Pe de altă parte, dispozițiile legale care reglementează instituția recalculării sunt privite ca fiind «favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate veniturile și/sau stagiile de cotizare» (paragraful 22 din Decizia Curții Constituționale nr. 493 din 17 septembrie 2019), oferind posibilitatea remedierii acestei situații“ (paragraful 97). ... 96. Trebuie avute în vedere și cele reținute de instanța supremă în conținutul Deciziei nr. 70 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, în cadrul mecanismului declanșat pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care a statuat în sensul că „recalcularea pensiei este operația tehnico-juridică de stabilire a unui nou cuantum al pensiei ca urmare a apariției unei situații juridice neavute în vedere de organul competent la stabilirea inițială a pensiei și emiterea unei prime decizii de pensionare“ (paragraful 99). ... 97. De asemenea, conform paragrafului 116 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 17 din 23 octombrie 2023 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1129 din 14 decembrie 2023: Această interpretare, majoritară, a instanțelor este cea corectă, întrucât trebuie făcută distincție între procedura de revizuire, pe care chiar Curtea Constituțională o definește ca fiind cadrul legal de corectare a erorilor, nu doar de calcul propriu-zis, ci și de aplicare incorectă a unui text de lege, pe de o parte, și procedura de recalculare prin valorificarea unor elemente noi care decurg fie din faptul asiguratului, care adaugă, de exemplu, ani de stagiu, fie din reevaluarea viziunii legislative a legiuitorului, pe de altă parte. ... 98. Pentru a fi îndeplinite cerințele revizuirii pensiei, în condițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, ar fi necesar ca elementul ce nu a fost avut în vedere să fi fost reflectat în documentele aflate în dosarul de pensie la data emiterii deciziei de stabilire a pensiei de serviciu, numai în acest caz putându-se discuta despre o eroare a emitentului deciziei la momentul determinării întinderii drepturilor. ... 99. Practic, întrebarea vizează chestiunea dacă eroarea de stabilire a indemnizației, corectată pe calea hotărârii judecătorești, reprezintă o eroare în sensul avut în vedere de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sau se datorează existenței unor venituri suplimentare, nevalorificate (deci, cunoscute/preexistente) la stabilirea pensiei în sensul art. 107 alin. (3) din actul normativ menționat, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie. ... 100. Or, eroarea avută în vedere de legiuitor în reglementarea ipotezei de la art. 107 alin. (1) din lege nu este strict limitată la una de natură tehnică sau materială (cum au avut în vedere unele instanțe), ci poate fi inclusiv una juridică, în sensul că omisiunea casei de pensii de a calcula corect cuantumul pensiei s-a datorat omisiunii angajatorului de a calcula corect cuantumul indemnizației aferente funcției deținute anterior pensionării, omisiune îndreptată pe calea unei hotărâri judecătorești definitive de obligare a fostului angajator la acordarea diferențelor salariale cuvenite și la eliberarea adeverinței ce atestă acest aspect. ... 101. Pronunțarea unei hotărâri judecătorești de stabilire a unor drepturi salariale suplimentare celor avute deja în vedere la data emiterii deciziei de pensionare, aferente perioadei de încadrare în funcția anterioară pensionării, ca urmare a unei greșeli de stabilire principială a indemnizației aferente funcției deținute, reprezintă o împrejurare obiectivă independentă de voința reclamantului, acesta neavând posibilitatea valorificării acestei discrepanțe de stabilire a indemnizației de încadrare la momentul ieșirii la pensie. ... 102. Or, a nu încadra această ipoteză în cea reglementată de art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 ar echivala cu conservarea unui cuantum incorect al pensiei, deși incorecta stabilire a indemnizației de încadrare în funcție (indemnizație în raport cu care legea specială normează calcularea drepturilor de pensie) a fost îndreptată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, obligatorie pentru angajator și pusă în executare prin emiterea adeverinței-tip. ... 103. În ipoteza ce face obiectul prezentei sesizări, adeverința emisă de angajator nu atestă venituri suplimentare care să nu fi fost valorificate la stabilirea pensiei, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, fiind nelegală încadrarea acestei ipoteze în dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind recalcularea. În aceste condiții, nu se identifică ipoteza adăugării unor alte categorii de venituri sau a unor alte stagii de cotizare, complet neavute în vedere/nevalorificate la stabilirea inițială a drepturilor de pensie, ci ipoteza în care, ulterior stabilirii pensiei, se constată diferențe între sumele stabilite și cele legal cuvenite ca urmare a identificării eronate a veniturilor anterioare pensionării, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. ... 104. Deci, în condițiile în care se constată că venitul brut pe baza căruia s-a stabilit anterior pensia fusese determinat eronat și se prezintă o altă adeverință care atestă venitul brut corect precizat, reclamantul este îndreptățit la revizuirea pensiei în temeiul art. 107 alin. (1) din legea anterior evocată, în limitele instituite de alin. (2) al aceluiași articol. ... 105. Față de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 13 alin. (1) din Normele metodologice, se constată că art. 82 se referă la indemnizația avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. ... 106. De altfel, prin paragraful 22 din Decizia Curții Constituționale nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, s-a statuat în sensul că „dispozițiile de lege criticate prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situația în care se constată o diferență între cuantumul stabilit al pensiei și ceea ce s-ar cuveni potrivit dispozițiilor legale. De asemenea, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferențe între cuantumul stabilit al pensiei și cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei“. ... 107. Nu poate fi avută în vedere opinia conform căreia recalcularea drepturilor de pensie prevăzută de art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 este aplicabilă în toate situațiile în care pensionarul depune un document ce nu a existat inițial la dosarul său administrativ, deoarece documentul care a generat în prezenta ipoteză eliberarea de către angajator a adeverinței-tip care atestă un cuantum superior al indemnizației ce constituia baza de stabilire a pensiei de serviciu este reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă; a ignora această adeverință echivalează cu nerespectarea acestei hotărâri și menținerea în continuare a pensionarului într-o situație de stabilire incorectă a drepturilor sale de pensie. ... 108. Ca urmare, dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situația în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obține o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaștere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum și adeverința eliberată de angajator cu mențiunea în acest sens. ... 109. Consecința incidenței art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenței dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară și cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării și cu respectarea art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... ... ...