Decizia ÎCCJ nr. 39/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității sesizării 31. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 32. Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 33. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc integral în ceea ce privește prima întrebare, însă doar parțial raportat la cea de-a doua întrebare. ... 35. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț, care judecă în primă instanță, conform art. 94 pct. 3, art. 714 alin. (1) și art. 651 din Codul de procedură civilă. ... 36. Obiectul dosarului în care a fost pronunțată încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție este reprezentat de o contestație la executare prin intermediul căreia a fost contestată executarea silită derulată în baza unor titluri executorii reprezentate de două hotărâri judecătorești pronunțate la 26.10.2021, respectiv la 6.05.2022 în materia drepturilor salariale ale magistraților. ... 37. Astfel cum reiese din cuprinsul art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, domeniul de reglementare al acesteia include litigiile privind plata drepturilor salariale, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. Prin urmare, norma legală este cuprinzătoare, nefiind exclusă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de către judecătoria învestită cu soluționarea unei cereri în materia executării silite, atât timp cât litigiul se încadrează în sfera celor menționate în cuprinsul art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 38. Executarea silită reprezintă o fază a procesului civil, prin care se asigură realizarea efectivă a dreptului recunoscut prin titlul executoriu, în situația în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. În concret, atunci când titlul executoriu conține o dispoziție de obligare a debitorului la plata unei sume de bani, cum este cazul titlurilor executorii ce stau la baza executării contestate în fața instanței de trimitere, scopul executării silite îl reprezintă plata efectivă a acelei creanțe, realizată potrivit dispozițiilor art. 879 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 39. În litigiul care a generat sesizarea ce formează obiectul prezentei analize, contestația la executare privește o executare silită derulată în temeiul unor titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești pronunțate în materia drepturilor salariale ale magistraților, contestatorul tinzând la anularea executării silite și la înlăturarea efectelor acesteia. Pe cale de consecință, procesul cu care a fost învestită instanța de trimitere privește plata drepturilor salariale ale unei categorii de personal plătit din fonduri publice, incluzându-se astfel în domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 40. Este îndeplinită și condiția negativă ca respectivele chestiuni de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 41. În ceea ce privește condiția privind existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că aceasta este îndeplinită doar prin raportare la prima întrebare formulată. ... 42. Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită lămurirea înțelesului sintagmei „în cursul termenului prevăzut la alin. (1) “ din cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și al art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, respectiv de a se stabili dacă se referă la cei cinci ani pe parcursul cărora sa dispus eșalonarea ori la fiecare tranșă de eșalonare în parte. ... 43. Așadar, autorul sesizării solicită interpretarea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, atât timp cât, prin contestația la executare formulată, contestatorul a invocat drept motiv de anulare a executării silite împrejurarea că, pe parcursul termenului de 5 ani, prevăzut de dispozițiile legale anterior menționate, este suspendată de drept orice procedură de executare silită. ... 44. Deopotrivă, întrucât executarea silită se derulează în temeiul unor hotărâri judecătorești devenite executorii în anii 2021 și 2022, aceasta se încadrează în domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (ce privește hotărârile judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021), respectiv al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021 (ce privește hotărârile judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022). ... 45. Chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată prin intermediul primei întrebări are un grad de dificultate suficient de ridicat încât să necesite intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței, ținând seama că prevederile legale invocate au caracter deficitar, utilizând, la numărul singular, substantivul „termen“ și făcând trimitere la alin. (1) al aceluiași text de lege, alineat care însă conține o suită de termene prin raportare la care se realizează o eșalonare a plăților, care însumează o perioadă totală de 5 ani. Prin urmare, se impune a se lămuri dacă suspendarea de drept a executării silite operează pe întreaga perioadă de 5 ani în care este realizată eșalonarea plății sau prin raportare la fiecare tranșă în parte, în funcție de termenul scadent al acesteia. ... 46. Dificultatea chestiunii de drept ce se solicită a fi dezlegată prin intermediul primei întrebări este ilustrată și de opiniile comunicate de instanțele consultate, conturându-se două orientări: una potrivit căreia suspendarea de drept a executării silite operează pentru fiecare tranșă în parte, până la momentul exigibilității acesteia, și una potrivit căreia suspendarea de drept a executării durează până la epuizarea întregii perioade de 5 ani, în care a fost dispusă eșalonarea. ... 47. Așadar, în privința primei chestiuni de drept ce se solicită a fi dezlegată de către instanța de trimitere sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. ... 48. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare adresată de către autorul sesizării, aceasta aduce în discuție, în esență, condițiile ce se cer a fi întrunite pentru a se dispune încuviințarea executării, în special din perspectiva întinderii creanței, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă încuviințarea executării silite se poate dispune numai pentru tranșa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviințării executării silite, sau pentru întreaga sumă arătată în titlul executoriu. ... 49. Raportat la această întrebare nu este întrunită condiția de admisibilitate privind existența unei chestiuni veritabile de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 50. Sub un prim aspect, instanța de trimitere nu a justificat legătura cu cauza a acestei chestiuni de drept, omițând să prezinte minime date factuale care să conducă la concluzia că o atare problemă de drept este incidentă în speță. Încheierea de sesizare nu lămurește dacă executarea silită a fost încuviințată pentru întreaga sumă menționată în titlurile executorii și nici momentul la care a fost determinată întinderea creanței puse în executare. Sunt prezentate, pe scurt, doar susținerile părților care, însă, sunt divergente, contestatorul arătând că s-a solicitat achitarea sumelor totale datorate, în vreme ce creditoarea a învederat că executarea silită vizează numai tranșele exigibile. ... 51. Prezentarea acestor elemente factuale de către autorul sesizării era esențială pentru verificarea condiției de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei pe fond, întrucât, în ipoteza în care s-ar fi încuviințat executarea silită doar pentru tranșele exigibile, iar nu pentru întreaga sumă rezultată din titlurile executorii, întrebarea adresată de către instanța de trimitere nu ar mai prezenta relevanță în contextul cauzei. ... 52. Distinct de aceasta, din cuprinsul încheierii de sesizare reiese că, în realitate, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere tinde să obțină, pe calea mecanismului hotărârii prealabile, și un răspuns în ceea ce privește momentul la care trebuie calculate tranșele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, respectiv dacă aceste tranșe trebuie calculate anterior sau ulterior încuviințării executării silite. ... 53. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, mecanismul prevăzut de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă nu reflectă o partajare de competențe între instanța de trimitere și instanța supremă, instanțele de trimitere având obligația de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024). ... 54. În procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022). ... 55. Din această perspectivă se apreciază că operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente la circumstanțele de fapt care caracterizează executarea silită pe care este chemată să o cenzureze rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată, nefiind necesară pentru soluționarea acestei probleme intervenția instanței supreme prin mecanismul reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 4 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 15 martie 2024). ... 56. Aplicând în cauza de față aceste statuări de principiu care se desprind din jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, apare evident că, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere nu solicită dezlegarea unei veritabile probleme de drept, ci, în realitate, tinde spre soluționarea litigiului de fond, supunând instanței supreme aplicarea legii în litigiul concret, în sensul evaluării condițiilor necesare pentru încuviințarea executării silite. Or, aplicarea legii la situația concretă și soluționarea aspectelor litigioase reprezintă atributul exclusiv al instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor, neputând fi delegate instanței supreme pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 57. Așadar, cu privire la cea de-a doua întrebare, nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării 58. Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere a solicitat interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și a dispozițiilor art. VI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, în sensul de a se stabili dacă sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1) “ se interpretează prin raportare la cei cinci ani pentru care s-a dispus eșalonarea ori la fiecare tranșă de eșalonare în parte. ... 59. Astfel cum reiese din conținutul art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și al art. VI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, legiuitorul a înțeles să eșaloneze plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, în cinci tranșe anuale. Conform alineatelor (3) , respectiv (4) ale acelorași texte legale, care au conținut identic, „în cursul termenului prevăzut la alin. (1) , orice procedură de executare silită se suspendă de drept“. ... 60. Astfel cum s-a statuat de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a avut ca efect, pe de o parte, schimbarea legală a modalității de executare a hotărârilor devenite executorii în perioada avută în vedere de actul normativ de referință, în sensul că aceasta s-a transformat din executare uno ictu în executare succesivă, în tranșe periodice, conform eșalonării stabilite în cuprinsul ordonanței, iar, pe de altă parte, a urmărit acordarea unor termene legale de executare în favoarea debitorilor, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești“ (Decizia nr. 4 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 15 martie 2024). ... 61. Cercetând cuprinsul alineatelor (1) din textele legale supuse analizei, se observă că acestea nu reglementează un singur termen, cu care să poată fi relaționată trimiterea realizată prin alineatul (3) , respectiv alineatul (4) , ci câte cinci termene anuale de plată, potrivit eșalonării instituite. Este adevărat că, prin ambele acte normative, eșalonarea s-a dispus pe parcursul unei perioade totale de 5 ani, însă un astfel de termen nu este prevăzut în mod expres în cuprinsul textelor legale, el rezultând doar din adiționarea tranșelor periodice instituite. ... 62. În atare condiții, deși în cuprinsul textelor legale supuse analizei se utilizează la singular noțiunea de „termen“, trimiterea nu poate fi considerată efectuată decât prin raportare la fiecare termen prevăzut în alineatul (1) , corespunzător fiecărei tranșe anuale instituite, întrucât doar aceste termene cunosc o reglementare expresă în cuprinsul normei. ... 63. Interpretarea teleologică a prevederilor legale conduce tot la concluzia potrivit căreia suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită operează prin raportare la fiecare termen prevăzut în cadrul eșalonării. ... 64. Astfel cum reiese din expunerea de motive a celor două acte normative, eșalonările dispuse au fost justificate de necesitatea păstrării echilibrului bugetar și a sustenabilității finanțelor publice. ... 65. Prin deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 s-a statuat că, prin intermediul acestor dispoziții legale, nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. S-a reamintit, totodată, că, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Instanța de contencios constituțional a mai subliniat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022; Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022; Decizia nr. 318 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2023). ... 66. Așadar, legiuitorul a justificat măsura eșalonării prin invocarea unui interes public, constând în necesitatea asigurării echilibrului bugetar și a sustenabilității finanțelor publice, iar Curtea Constituțională a României a apreciat aceste prevederi legale ca fiind constituționale și conforme Convenției europene a drepturilor omului atât timp cât sunt respectate anumite exigențe, printre care se numără instituirea unor tranșe de plată precis determinate și respectarea unui termen rezonabil de executare integrală. ... 67. Măsura suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, instituită prin prevederile legale analizate, este destinată a asigura tocmai scopul reglementării unor astfel de eșalonări, și anume temporizarea executării plății sumelor de bani datorate, socotită necesară pentru menținerea echilibrului bugetar. O astfel de măsură se justifică însă doar atât timp cât nu s-a împlinit termenul legal aferent fiecărei tranșe. Odată împlinit acest termen, suma ce constituie obiectul tranșei devine exigibilă, iar neplata reflectă eșecul debitorului în respectarea graficului de plăți instituit pe cale legală, de natură a justifica inițierea de către creditor a demersurilor de executare silită. ... 68. Doar o astfel de interpretare a prevederilor legale supuse analizei este de natură a asigura un just echilibru între interesul public al statului, constând în menținerea sustenabilității financiare, și interesul privat al creditorului, care este îndreptățit a obține suma cuvenită în temeiul titlului executoriu, devenită exigibilă prin împlinirea termenului legal de plată instituit prin actul normativ de eșalonare, sumă neexecutată de bunăvoie de către debitor. ... 69. Pe cale de consecință, răspunsul la prima întrebare adresată de către autorul sesizării este în sensul că sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1) “, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și al art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranșă de eșalonare în parte. ... ... ...