Decizia ÎCCJ nr. 250/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 40. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: „Dacă în cursul judecării proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu judecarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 41. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal.“ ... 42. Se reține, astfel, că în procesele și cererile enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu judecarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 43. Așadar, spre deosebire de condițiile de admisibilitate impuse de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este impusă condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. ... 44. De asemenea, în această procedură, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate face și de către completurile învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță, iar nu doar de către completurile învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, astfel cum impune art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 45. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate art. 1 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea pârâților Penitenciarul Spital (...) și Administrația Națională a Penitenciarelor la recalcularea indemnizației de concediu de odihnă aferente anilor 2021, 2022, 2023 și 2024 prin includerea în calculul cuantumului acesteia a tuturor sporurilor de care beneficiază reclamantul, inclusiv a sporului de secție de 15%, obligarea pârâților la plata diferențelor dintre indemnizația de concediu calculată și cea efectiv achitată pentru anii 2021, 2022, 2023 și 2024, sume actualizate, litigiul înscriindu-se în domeniul specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 46. De asemenea, s-a constatat că sunt îndeplinite primele două condiții legale enumerate de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare în primă instanță pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă al tribunalului. ... 47. Este îndeplinită și ultima condiție legală, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme rezultând că aspectele supuse dezlegării prin sesizarea de față nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 48. Analizând sesizarea prin raportare la condiția de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept de a cărei dezlegare să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că această cerință instituie o dublă condiționare, respectiv să existe o veritabilă chestiune de drept, pe de o parte, și să fie stabilită legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei, pe de altă parte. ... 49. În ceea ce privește existența unei veritabile chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a acestei noțiuni, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat în mod constant că este necesar ca problema de drept antamată să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a problemei de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 50. Deși noul act normativ a preluat întocmai noțiunea utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate a sesizării se impune a fi analizată în contextul particularităților procedurii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care are caracter special și parțial derogatoriu de la dispozițiile dreptului comun. ... 51. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se observă că prin sesizarea Tribunalului Cluj se solicită a se stabili dacă, în interpretarea art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 12 alin. (2) și art. 92 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 150 din Codul muncii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care au optat în locul soldei lunare brute/salariului lunar brut pentru salariul lunar brut stabilit potrivit prevederilor din familiile ocupaționale Învățământ și Sănătate și asistență socială, conform anexei nr. II la aceeași lege-cadru, beneficiază de sporurile prevăzute de art. 12 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 52. De răspunsul dat la această întrebare depinde în mod evident soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind faptul că, în speță, reclamantul solicită obligarea pârâților la recalcularea indemnizației de concediu de odihnă aferente anilor 2021, 2022, 2023 și 2024 prin includerea în calculul cuantumului acesteia a tuturor sporurilor de care beneficiază, inclusiv a sporului de secție de 15%, și obligarea acestora la plata diferențelor dintre indemnizația de concediu calculată conform primului capăt de cerere și cea efectiv achitată pentru anii 2021, 2022, 2023 și 2024, sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare. ... 53. Răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă o abordare unitară a acestei chestiuni, în sensul că instanțele naționale au apreciat că posibilitatea de a opta pentru acordarea drepturilor salariale potrivit altei familii ocupaționale, atrage, în consecință, acordarea tuturor drepturilor aferente acesteia, corelativ cu pierderea drepturilor reglementate pentru familia ocupațională din care a făcut parte angajatul până la momentul exprimării opțiunii, întrucât drepturile de natură salarială aferente fiecărei categorii profesionale sunt exclusiv cele prevăzute în anexa corespunzătoare la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 54. Pornind de la însăși denumirea Legii-cadru nr. 153/2017 ca lege a salarizării unice, se reține că dispozițiile acesteia sunt clare, în sensul că legea prevede o reglementare distinctă a drepturilor salariale pe categorii de personal în cele nouă anexe ale acesteia. ... 55. Salarizarea personalului plătit din fonduri publice este reglementată în Legea-cadru nr. 153/2017, iar în anexele la această lege-cadru, numerotate de la I la IX, sunt incluse, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare [„Învățământ“ (anexa nr. 1), „Sănătate și asistență socială“ (anexa nr. 2), „Cultură“ (anexa nr. 3), „Diplomație“ (anexa nr. 4), „Justiție și Curtea Constituțională“ (anexa nr. 5), „Apărare, ordine publică și securitate națională“ (anexa nr. 6), „Administrație“ (anexa nr. 8) și „Funcțiile de demnitate publică“ (anexa nr. 9)]. ... 56. Întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 este concepută ca o lege unică a salarizării, opțiunea pentru salarizarea conform unei alte familii ocupaționale, cazul în speță, atrage acordarea tuturor drepturilor prevăzute pentru acea familie ocupațională, o atare opțiune semnificând totodată o renunțare la drepturile reglementate pentru familia ocupațională din care a făcut parte angajatul până la momentul exprimării opțiunii, inclusiv la sporurile specifice salarizării unei atari familii ocupaționale. ... 57. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice. ... 58. Așadar, în contextul în care, pe de o parte, conținutul normei este neechivoc, iar, pe de altă parte, din cuprinsul sesizării nu rezultă care ar fi dilema instanței de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal și nici la obstacolele pe care le întâmpină îndeplinirea obligației ce îi revine de a identifica, interpreta și aplica legea în soluționarea litigiului cu care este învestită, instanței supreme i se solicită în concret să confirme sau să infirme aplicabilitatea în cauză a unei anumite dispoziții legale. ... 59. Ignorând dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care reglementează condițiile în care poate solicita intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, instanța de trimitere constată în mod eronat că se află în fața unei chestiuni de drept reale atunci când, învestită fiind cu soluționarea cauzei, trebuie să stabilească cadrul legal aplicabil în speță. ... 60. Identificarea și interpretarea normei de drept incidente constituie nu doar atributul exclusiv, dar și obligația instanței de judecată atunci când soluționează cauza. ... 61. Prin urmare, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu identificarea și interpretarea normelor aplicabile în scopul soluționării cauzei în care a fost formulată sesizarea, atribut care trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea procesului, instanța supremă neputându-se substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și aplicarea legii. ... 62. Întrebarea adresată instanței supreme nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale, reprezentând, în realitate, o problemă de determinare a normei aplicabile în funcție de cadrul judecății, contrar exigențelor procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile care impun ca sesizarea să vizeze chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. ... 63. Înalta Curte de Casație și Justiție se limitează, în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... ...