Decizia ÎCCJ nr. 128/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 59. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 60. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“. ... 61. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 62. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesele în care au fost formulate prezentele sesizări au ca obiect obligarea instituțiilor publice pârâte inspectorate județene pentru situații de urgență, respectiv inspectorat de jandarmi județean, la plata diferențelor de drepturi salariale dintre solda lunară aferentă funcției de ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, raportat la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70, și drepturile salariale efectiv încasate, raportate la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,40, aferent gradului de locotenent-colonel. ... 63. Astfel, obiectul judecății privește obligarea la stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 64. Cauza în care a fost formulată prima sesizare se află în primă instanță, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de muncă din cadrul Tribunalului Arad, iar celelalte două cauze în care au fost formulate sesizările conexate se află în apel, pe rolul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. ... 65. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 66. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ, în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“ (Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1191 din 29 noiembrie 2024, paragrafele 109-110). ... 67. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“ (Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024, paragraful 30). ... 68. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că: „(...) punctul de vedere al instanței trebuie să aibă o anumită complexitate și necesită un examen real al cauzei, respectiv o interpretare proprie a textului normativ supus dezbaterii, ce urmează a fi reflectat în punctul de vedere al completului, astfel cum acesta este reglementat în dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă. Cerința normei impune, totodată, ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. De asemenea, trebuie să cuprindă o justificare a modului în care chestiunea de drept care face obiectul sesizării este susceptibilă de interpretări diferite, necesitând astfel o dezlegare de principiu.“ Rolul completului de judecată care inițiază sesizarea este acela de a arăta, sigur și categoric, norma a cărei interpretare se solicită, caracterul său determinant în soluționarea pe fond a cauzei, dar și de a evidenția argumentele care susțin caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare, demonstrând, în această manieră, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare“ (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragrafele 38 și 42). ... 69. Dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, referitoare la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, devin imperative/obligatorii numai în situația în care instanța verifică și constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Ca urmare, actul normativ în discuție nu scutește instanța de judecată de a verifica îndeplinirea condiției de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept veritabile/dificile. ... 70. În cauză, instanțele care au formulat sesizările conexate solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească, în esență, în interpretarea și aplicarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, modalitatea de salarizare pentru personalul numit/încadrat în funcțiile militare de execuție de „ofițer specialist I“ prin identificarea „funcțiilor similare“, respectiv asimilarea funcției cu gradul militar corespunzător și, ulterior, identificarea coeficientului de ierarhizare a soldei de funcție aferent gradului militar. ... 71. Toate cele trei litigii vizează noțiunea de coeficienți de ierarhizare, ce constituie principalul element de diferențiere pentru soldele de funcție ale cadrelor militare, având în vedere că reclamanții au cerut calcularea soldei de funcție aferente funcției de ofițer specialist I prevăzute cu grad de colonel, prin raportare la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70 (coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile prevăzute cu grad de colonel, potrivit anexei nr. 1 litera A pct. 8 la Legea nr. 138/1999, fiind între 4,70 și 5,50), întrucât au susținut că solda de funcție le-a fost stabilită prin aplicarea unui coeficient de ierarhizare de 4,40, aferent unor funcții prevăzute cu grad de locotenent-colonel (anexa nr. 1 litera A pct. 9 la aceeași lege), marja coeficienților de ierarhizare pentru funcții prevăzute cu grad de locotenent-colonel fiind între 4,20 și 4,60 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022, paragraful 95). ... 72. În plus, în cea de-a treia sesizare, Curtea de Apel Constanța întreabă dacă soluțiile legislative din art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică și personalului militar. ... 73. În ceea ce privește chestiunea de drept principală, aceasta nu ridică o reală dificultate, în contextul în care dispozițiile legale incidente nu sunt nici lacunare, nici incomplete sau neclare, neexistând riscul apariției unei practici neunitare. ... 74. Astfel, pentru justificarea acestei concluzii se impune, în primul rând, prezentarea unor aspecte menționate de instanțele de trimitere, asupra cărora nu există nicio divergență de interpretare. ... 75. Întrucât reclamanții au fost încadrați/numiți în funcția de ofițer specialist I ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, s-au considerat incidente prevederile art. 39 alin. (1) din legea-cadru menționată, fiind necesar a se stabili funcția similară în plată la nivelul instituției la momentul încadrării pe funcție. ... 76. Noțiunea de „funcție similară“, prevăzută de art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este cea definită de art. 7 lit. g) din aceeași lege, după cum urmează: „funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, grad/treaptă profesională, gradație, vechime în funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de muncă“. Cu privire la noțiunea de încadrare a personalului salarizat potrivit acestei legi, trebuie menționat că aceasta echivalează, așa cum prevede expres art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu încadrarea personalului pe funcții, grade sau trepte profesionale potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 8/2021, paragrafele 105 și 109). ... 77. Astfel cum Curtea de Apel Iași a precizat, până în anul 2009 inclusiv, salarizarea personalului militar era reglementată de Legea nr. 138/1999, potrivit art. 4 alin. (1) din lege, soldele de funcție ale cadrelor militare fiind diferențiate prin coeficienți de ierarhizare, stabiliți prin anexa nr. 1 lit. A pct. 8-9, corespunzător gradelor militare de colonel și de locotenent-colonel. ... 78. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006, la momentul anului 2009, funcția de ofițer specialist I era o funcție de execuție corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, iar funcțiile corespunzătoare gradului de colonel erau exclusiv funcții de conducere. ... 79. Ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 0154/2010, funcția de ofițer specialist I a fost prevăzută cu grad de colonel, fiind singura funcție de execuție prevăzută cu acest grad, toate celelalte funcții prevăzute cu grad de colonel fiind exclusiv funcții de comandă (conducere). ... 80. În mod similar a fost prevăzută funcția de ofițer specialist I și după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, în acest sens fiind adoptate Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011 și Ordinul ministrului administrației și internelor nr. I/0526/2011. ... 81. Deși salarizarea personalului bugetar apare ca fiind reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010, de la data aprobării acesteia nu au fost aplicate nici valoarea de referință și nici coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la legea-cadru, fiind adoptate, în mod succesiv, amânări ale aplicării Legii-cadru nr. 284/2010, pe motivul constrângerilor financiare, împrejurări ce au determinat ca salarizarea personalului bugetar să se realizeze la nivelul anului 2009 (Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 6 mai 2019, paragraful 51). ... 82. După adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 și până în prezent, funcția militară de execuție ofițer specialist I este reglementată ca fiind o funcție corespunzătoare gradului de colonel, prin Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017. ... 83. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) și art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, trebuie să se țină seama de distincția dintre operațiunea de încadrare și plata efectivă a drepturilor salariale, astfel cum s-a mai decis în jurisprudența de unificare (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 32/2015). ... 84. Astfel, în cauză, „încadrarea“ presupune identificarea funcției similare, corespunzătoare gradului militar, stabilit conform prevederilor din actele normative specifice domeniului de activitate, la momentul numirii/încadrării pe funcție. ... 85. În schimb, plata efectivă a drepturilor salariale, care include și solda de funcție a personalului militar, se face prin raportare la coeficienții de ierarhizare corespunzători funcției/gradului militar prevăzute/prevăzut în anexa nr. 1 lit. A la Legea nr. 138/1999, având în vedere evoluția legislativă în domeniul salarizării cadrelor militare și continuitatea, sub anumite aspecte, a reglementării în materie. ... 86. Aceste operațiuni logico-juridice nu pot fi considerate dificile, având în vedere bogata jurisprudență, inclusiv cea în materie de unificare a instanței supreme. Prin urmare, instanțele pot în mod facil identifica normele legale relevante și dezlega problema de drept sesizată, fără a exista un risc real de apariție a practicii judiciare neunitare. ... 87. În acest sens, din examinarea jurisprudenței instanțelor naționale a rezultat o singură orientare, apreciindu-se în mod unitar că salarizarea pentru funcția militară de ofițer specialist I, reglementată în prezent cu grad de colonel prin Legea-cadru nr. 153/2017 și Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 (și anterior prin Legea-cadru nr. 330/2009 și Hotărârea Guvernului nr. 0154/2010, Legea-cadru nr. 284/2010 și Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011), dar care până în anul 2010 era prevăzută cu grad de locotenent-colonel (Legea nr. 138/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006), prin raportare la funcția similară la 31.12.2009, trebuie realizată prin raportare la o funcție corespunzătoare gradului de colonel, astfel că, reclamanții - cadre militare cu funcția corespunzătoare gradului de colonel, căreia îi corespunde coeficientul de ierarhizare cuprins între minimum 4,70 și maximum 5,50, conform art. 4 alin. (1) coroborat cu pct. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999, sunt îndreptățiți la salarizarea indicată prin cererea de chemare în judecată. ... 88. Important de menționat în această privință este că, în soluționarea sesizării formulate într-un litigiu similar, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut la paragraful 97 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022 că, la momentul anului 2022, „la nivelul unui important număr de curți de apel din țară s-au pronunțat soluții definitive ce susțin o orientare unanimă a practicii judiciare în privința chestiunii de drept sesizate“, ceea ce dovedește „existența unei practici judiciare consistente, constante și consolidate“. ... 89. Or, dacă pe parcursul anilor următori pronunțării deciziei anterior menționate, inclusiv la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, jurisprudența instanțelor naționale și-a păstrat caracterul unitar, înseamnă că și din perspectiva premiselor menționate în preambulul acestui act normativ - „existența unui fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică judiciară neunitară la nivelul instanțelor judecătorești“, chestiunea de drept sesizată nu poate fi calificată ca fiind dificilă și nu impune pronunțarea unei hotărâri prealabile care să asigure îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării. ... 90. În sensul lipsei de dificultate a problemei de drept se cuvine menționat că una dintre apărările instituțiilor pârâte s-a referit la faptul că, la nivelul anului 2009, funcțiile corespunzătoare gradului de colonel erau exclusiv funcții de conducere, iar admiterea acțiunilor reclamanților ar însemna acordarea unor drepturi salariale aferente funcțiilor de conducere, deși funcția de ofițer specialist I este o funcție de execuție. ... 91. Această apărare a fost lămurită prin considerentele de la paragrafele 93-94 ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022: (…) din conținutul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995 reies elementele structurale ale veniturilor de natură salarială ale cadrelor militare: «(1) Cadrele militare în activitate au dreptul la: a) soldă lunară, compusă din soldă de grad, soldă de funcție, gradații și indemnizații, precum și la prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.» Prin urmare, solda de funcție, componentă a veniturilor salariale ale cadrelor militare, nu este în directă legătură cu noțiunile de funcție de execuție și funcție de conducere, ea constituind parte a soldei lunare, atât pentru cazul cadrelor militare care ocupă funcții de execuție, cât și al celor care ocupă funcții de conducere; elementul salarial ce corespunde unei funcții de conducere este reprezentat de indemnizația sau solda de comandă, care, pentru situația celor ce ocupă funcții de conducere, se adaugă soldei de funcție și celorlalte constante ale soldei lunare a cadrelor militare. ... 92. În ceea ce privește ultima întrebare din sesizarea Curții de Apel Constanța, menționată la paragraful 72, nu este îndeplinită condiția inexistenței unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 93. Astfel, prin Decizia nr. 23/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ... 94. În plus, la paragraful 79 al Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022 s-a statuat că prima instanță a aplicat soluția legislativă consacrată de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, normă general aplicabilă pentru destinatarii acesteia, a egalizării drepturilor salariale, incidentă la nivelul instituțiilor și autorităților publice (categorie în care se încadrează și pârâtul - inspectoratul județean de jandarmi) al căror personal este salarizat din fonduri publice. ... 95. În considerarea argumentelor expuse rezultă că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. ... 96. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...