Decizia CCR nr. 229/2018Punctul 26

26. Prin urmare, Curtea reține că, în prezent, serviciile silvice, în sensul activităților cu caracter tehnic desfășurate în scopul asigurării pazei și supravegherii stării de sănătate a pădurilor sau a lucrărilor silvice prevăzute de amenajamentul silvic, nu mai reprezintă un monopol al autorității publice ce răspunde de silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor, astfel încât respectarea regimului silvic se face și prin intermediul ocoalelor silvice private, fiind pe deplin justificată noua terminologie utilizată în Codul silvic din 2008, respectiv „servicii silvice“, iar nu „serviciu public cu specific silvic“. ...