Decizia CCR nr. 243/2018Punctul 8

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Pentru început, față de criticile autorului excepției, apreciază că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Reține că, spre deosebire de reglementarea anterioară - art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 - dispozițiile art. 61 alin. (5) din Codul de procedură penală nu mai atribuie procesului-verbal încheiat de organul de constatare valoarea de mijloc de probă, ci pe aceea de act de sesizare a organelor de urmărire penală. Această modificare legislativă s-a impus din necesitatea respectării principiului contradictorialității în administrarea probelor, pentru a se da inculpatului posibilitatea de a combate cele consemnate în procesul-verbal. Întocmind proces-verbal cu privire la infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege, agentul de poliție rutieră acționează în calitate de organ de constatare, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală. Așadar, nefiind organ de urmărire penală, este firesc să nu-i fie aplicabile dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. c) raportate la art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală privitoare la incompatibilitatea organului de cercetare penală care a fost expert sau martor în aceeași cauză. Reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională s-a pronunțat, prin Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2016, în sensul conformității acestora cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Astfel, făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie - Hotărârea din 24 februarie 2009, pronunțată în Cauza Tarău împotriva României, paragrafele 69-71 - Curtea a arătat că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare“, organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori“ în sensul Convenției, și că posibilitatea conferită de textul criticat de a fi audiate în calitate de martor și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală se constituie într-o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare a acestuia. ...