Decizia CCR nr. 243/2018Punctul 6

6. Tribunalul Alba - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată. În acest sens, reține că, din analiza coroborată a dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (6) , art. 61 alin. (1) , art. 64 alin. (1) lit. c) , art. 65 alin. (1) , art. 99 alin. (1) , art. 100 alin. (1) și art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, se desprinde concluzia că organul de cercetare penală poate fi organul care constată infracțiunea, dovedește infracțiunea și stabilește acuzarea unei persoane, deoarece, conform dispozițiilor art. 65 alin. (1) și art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, nu este incompatibil să îndeplinească toate aceste atribuții. Or, în opinia instanței, acest lucru este contrar art. 21 alin. (3) din Constituție, având în vedere și faptul că, în materie contravențională, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. Apreciază că excepția de neconstituționalitate are în vedere și dispozițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală și invocă, totodată, hotărârea Curții de la Strasbourg pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, prin care s-a statuat că aparențele pot prezenta o oarecare importanță, pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se vadă că se face dreptate și pentru că trebuie să inspire încredere, în primul rând acuzatului, în cadrul procesului penal. ...