Decizia CCR nr. 241/2018Punctul 23

23. În ceea ce privește confiscarea „bunurilor folosite, imediat după săvârșirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obținut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor“, Curtea constată că această măsură este prevăzută de lege, fiind reglementată de dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. c) din Codul penal. În ceea ce privește scopul urmărit prin reglementarea acestei măsuri, Curtea constată că acesta este circumscris înlăturării unei stări de pericol și preîntâmpinării săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală, astfel cum dispune art. 107 alin. (1) din Codul penal. Având în vedere că interdicția deținerii bunurilor menționate este determinată de necesitatea combaterii fenomenului criminalității, scopul urmărit de reglementarea criticată reprezintă un scop legitim. În ceea ce privește existența raportului de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat, Curtea constată că trebuie stabilit dacă există un just echilibru între interesul general și interesul particular în cauză. Or, în cauză, Curtea reține că, sesizând Judecătoria Sectorului 1 București, parchetul a propus luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a unei arme. ...