Decizia CCR nr. 250/2018Punctul 6

6. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii arată că art. I pct. 4 cu referire la art. 9 din Legea nr. 304/2004 încalcă prevederile cuprinse în art. 1 alin. (5) raportat la art. 133 alin. (7) din Constituție. Chiar dacă Parlamentul a clarificat faptul că vor fi atacate în contencios administrativ hotărârile celor două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute în art. 134 alin. (3) din Constituție, textul ridică probleme de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 133 alin. (7) . Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2018, „Din interpretarea dispozițiilor art. 133 alin. (7) din Constituție, Curtea a reținut că acest text constituțional are în vedere numai hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu caracter jurisdicțional, doar acestea putând fi definitive și irevocabile, nu și cele cu caracter administrativ“. Astfel, pentru a asigura claritatea, precizia și predictibilitatea normei, textul ar trebui să califice hotărârile celor două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii ținând cont și de considerentele Deciziei nr. 61/2018, în sensul în care doar hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori care nu au caracter jurisdicțional pot fi atacate în contencios administrativ. În forma actuală, norma păstrează un element de neclaritate și imprecizie de natură să creeze impredictibilitate în aplicare, aspect care conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, așa cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. Or, nu se poate accepta ca un text care a fost modificat pentru că a încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, conform Deciziei Curții nr. 33 din 23 ianuarie 2018, după punerea de acord să încalce din nou aceeași dispoziție constituțională. ...