Decizia ÎCCJ nr. 171/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 11. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția civilă, la data de 21 iunie 2022, cu nr. 1.669/93/2022, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat: – obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la recalcularea și comunicarea către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne a bazei de calcul al pensiei, utilizată la stabilirea pensiei de serviciu, cu includerea în această bază de calcul a nivelului maxim al salariului lunar efectiv acordat și plătit de Administrația Națională a Penitenciarelor reclamantului, astfel cum a stabilit instanța judecătorească, prin hotărâre definitivă, respectiv Decizia nr. 502 din 11 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; ... – anularea Hotărârii nr. xxxxx din data de 17 mai 2022 a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; ... – anularea Deciziei de pensie nr. xxxxxx din 22 martie 2022 și obligarea Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de acordare a pensiei militare de stat, conform bazei de calcul refăcute și comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor; ... – obligarea Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la plata diferențelor dintre pensia astfel recalculată și cea plătită efectiv, de la momentul pensionării (data de 14 februarie 2022) și până la data emiterii noii decizii, actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare, în raport cu scadența lunară a fiecărei sume. ... ... 12. Prin Sentința civilă nr. 356 din 27 februarie 2024, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a admis cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor la recalcularea și comunicarea către pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a bazei de calcul recalculate, cu includerea în baza de calcul a sumelor datorate de Administrația Națională a Penitenciarelor și încasate de reclamant în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 4.649 din 18 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția civilă, modificată prin Decizia nr. 502 din 11 martie 2021 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; a anulat Hotărârea nr. xxxxx din 17 mai 2022 a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; a anulat Decizia privind acordarea pensiei militare de stat nr. xxxxxx din 22 martie 2022, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne; a obligat pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se recalculeze pensia militară de stat, conform bazei de calcul refăcute de Administrația Națională a Penitenciarelor, care să includă și drepturile salariale la care a fost obligat angajatorul și care au fost achitate de acesta, în baza titlului executoriu anterior menționat; a obligat Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la plata diferențelor cuvenite din pensie începând cu data pensionării, 14 februarie 2022, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare aferentă. ... 13. Pentru a se pronunța astfel, referitor la chestiunile ce interesează prezenta sesizare, instanța de fond a reținut că în favoarea reclamantului a fost recunoscut, prin hotărâre judecătorească definitivă, beneficiul recalculării salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, începând cu data de 16 ianuarie 2016, reclamantul având acest beneficiu inclusiv pentru perioada celor șase luni alese în vederea calculării veniturilor pentru stabilirea pensiei conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015). Constatând că, deși drepturile recunoscute reclamantului prin hotărâre judecătorească au fost plătite acestuia de către fostul angajator, ele nu au fost avute în vedere la constituirea bazei de calcul al pensiei, tribunalul a constatat cererea întemeiată și a admis-o ca atare. ... 14. Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții. ... 15. Prin apelul formulat, apelanții-pârâți Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne au arătat că nu au fost părți în procesul în care s-a pronunțat sentința judecătorească ce constituie titlu executoriu, astfel că nu le revine vreo obligație din punerea ei în executare. ... 16. Apelanta-pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor, în ce interesează chestiunea de drept pendinte, a arătat că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu reprezintă doar un simplu cuantum rezultat din media soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate, ci este o transpunere, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcția de bază prin raportare strictă la legislația specifică de salarizare aplicabilă polițiștilor de penitenciare, cu reținerea strictă doar a elementelor din această legislație, eventual în aplicarea ei etapizată. În acest sens, a invocat Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020 (Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020). ... 17. Reclamantul a obținut în instanță recalcularea salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru aceeași funcție/grad/gradație/vechime în muncă/specialitate pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, începând cu 16 ianuarie 2016, calcul ce a presupus acordarea a două elemente care nu sunt legiferate de legislația de salarizare specifică polițiștilor de penitenciare, mai exact, sporul de mobilitate de 25% și sporul de confidențialitate de 25%, în cuantum total de 2.244 lei brut lunar, respectiv, 1.313 lei net lunar. Aceste elemente nu reprezintă venituri salariale, nefiind cuprinse în legislația de salarizare specifică funcționarilor publici cu statut special/polițiștilor de penitenciare, ci doar sume câștigate în instanță, având caracter conjunctural, în cauze similare și prin raportarea la situația concretă a reclamantului, acestea au fost incluse în valoarea nivelului maxim (așa cum sa dispus de către instanță), care a stat la baza determinării diferenței dintre acesta și salariul încasat de reclamant. Simpla includere a sumelor corespunzătoare celor două sporuri în veniturile lunare ale reclamantului nu le conferă natură salarială conform legislației de salarizare specifică sistemului penitenciar-parte componentă a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 756/2016)*1). *1) În vigoare până la 28 noiembrie 2024, când a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.518/2024 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor. ... 18. În situația în care s-ar dispune includerea în baza de calcul al pensiei militare de stat a reclamantului a sporului de mobilitate și de confidențialitate, în procent de 25% fiecare, s-ar obține un cuantum majorat artificial al pensiei militare de stat (prin includerea unor elemente excluse - cele două sporuri care nu se cuvin polițiștilor de penitenciare, potrivit legislației de salarizare specifică), ceea ce ar aduce atingere chiar substanței dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constituție și ar institui un tratament discriminatoriu față de pensiile de serviciu acordate celorlalți polițiști de penitenciare, militari și polițiști din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care au deținut aceeași funcție/grad/gradație/vechime în muncă/ specialitate cu reclamantul pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, generând o majorare artificială a pensiei. ... 19. Aceeași intimată, Administrația Națională a Penitenciarelor, a depus întâmpinări la apelurile formulate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat ca, în analiza efectuată asupra întregii cauze, instanța de apel să aibă în vedere și contextul pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a două hotărâri prin care s-a tranșat de o manieră definitivă natura juridică a sumelor de bani achitate în raport cu salariul lunar, respectiv Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, și Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024. ... 20. Chiar dacă cele două spețe vizează o altă categorie socioprofesională decât cea a polițiștilor de penitenciare și se referă la sume de bani ce provin din recalculări salariale care privesc aplicarea anumitor coeficienți de multiplicare ca element component pentru determinarea indemnizației de încadrare (în cazul magistraților), ceea ce au în comun cu prezentul dosar este faptul că toate se referă la elemente componente ale salariilor lunare stabilite prin hotărâri judecătorești (în cazul magistraților hotărâri ce au obligat la punerea în plată a unor anumiți coeficienți de ierarhizare, iar în cazul prezentei acțiuni o hotărâre ce a obligat la acordarea unui nivel maxim în plată cu includerea a două sporuri - mobilitate și confidențialitate, fiecare în cuantum de 25%). ... 21. La termenul de judecată din 25 octombrie 2024, Curtea a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, pentru a da o hotărâre de principiu prin care să dea dezlegare chestiunii de drept menționate. ... 22. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei. ... ...