Decizia ÎCCJ nr. 187/2025 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al completului de judecată care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. Completul de judecată de la Curtea de Apel Constanța învestit cu soluționarea cauzei penale nr. 439/253/2021 a apreciat necesară dezlegarea chestiunii de drept, de a cărei soluționare depinde soluția pe fondul cauzei, în contextul în care, ca formă de activitate infracțională incriminată și pedepsită, deși imperfectă, tentativa este în esență o infracțiune, iar singurul temei al răspunderii penale este infracțiunea. ... 34. De altfel, în art. 174 din Codul penal, prin expresiile „săvârșirea unei infracțiuni“ sau „comiterea unei infracțiuni“ se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. ... 35. În doctrină s-a arătat că definiția legală a tentativei pune în evidență că aceasta, ca formă atipică a infracțiunii, prezintă nu numai particularități subiective, presupunând întotdeauna hotărârea de a săvârși infracțiunea, dar și particularități de ordin obiectiv, presupunând, în raport cu felul neizbutirii, două modalități distincte ale întreruperii executării sau neproducerii rezultatului, chiar în condițiile unei executări duse până la capăt^1. ^1 Legea penală și infracțiunea - Narcis Giurgiu - Editura Gama, Iași, 1994. ... 36. De asemenea, s-a mai arătat că „Tentativa este o formă de infracțiune care se situează, în faza de executare a infracțiunii, între începutul executării acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective și producerea rezultatului socialmente periculos. Tentativa, ca formă a infracțiunii, se caracterizează prin aceea că întotdeauna rezultatul nu se va produce fie datorită întreruperii actului de executare, fie datorită altor împrejurări, când actul de executare a fost efectuat în întregime“^2. ^2 Drept penal român - Partea generală - Mitrache Constantin și Cristian Mitrache - Editura Universul Juridic, 2014. ... 37. În acest context, instanța de sesizare a considerat că intervine problema calculului termenului de prescripție a răspunderii penale, respectiv dacă acest termen se calculează în raport cu limitele de pedeapsă pentru fapta consumată sau se au în vedere limitele de pedeapsă reduse la jumătate, conform art. 33 alin. (2) din Codul penal. ... 38. Sub acest aspect, în doctrină s-a arătat că, „În caz de tentativă, termenul de prescripție depinde însă de pedeapsa prevăzută de lege pentru această formă (imperfectă, atipică) a infracțiunii. Cum tentativa este ea însăși o infracțiune, cu toate elementele obiective și subiective ale unei infracțiuni, diferențiată de infracțiunea consumată doar prin gradul de realizare a laturii sale obiective, apare firesc, în raport de prevederile art. 154 din Codul penal, care se referă la infracțiunea săvârșită, ca durata termenului de prescripție să se stabilească, în situația examinată, în raport cu pedeapsa legală a tentativei“^3. ^3Codul penal comentat și adnotat - Vasiliu Teodor, Antoniu Ștefan, Daneș Ștefan, Dărîngă Gheorghe, Lucinescu Dumitru, Papadopol Vasile, Pavel Doru, Popescu Dumitru și Rămureanu Virgil - Editura Științifică, București, 1972, pag. 122. ... 39. Instanța de sesizare a considerat că trebuie efectuată distincția dintre tentativă, ca formă a infracțiunii, și cauzele de agravare și atenuare a răspunderii penale, astfel cum reiese din dispozițiile art. 187 din Codul penal, unde se arată că „Prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei“. ... 40. Tentativa nu este o cauză de reducere sau de majorare a pedepsei, ci constituie ea însăși o infracțiune. Sub acest aspect, în Decizia nr. 18 din 8.04.1971 a fostului Tribunal Suprem s-a arătat că „la calculul termenului de prescripție a răspunderii penale trebuie să se țină seama de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, iar nu de pedeapsa aplicabilă efectiv ca efect al existenței unor cauze de modificare a răspunderii penale în funcție de împrejurările în care s-a săvârșit fapta, în speță fiind reținută scuza provocării, cauză de atenuare a răspunderii penale“. ... 41. Elementele circumstanțiale, atenuante, precum și cauzele de reducere a pedepsei se referă la anumite împrejurări, stări, situații, întâmplări, calități sau alte date care au legătură cu fapta sau cu persoana inculpatului, sunt exterioare conținutului infracțiunii (formei acesteia, tentativă sau fapt consumat) și au efecte doar în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei, fiind criterii de individualizare a pedepsei. ... 42. Distinct de aceste cauze de reducere și de majorare a pedepsei, se regăsesc cazurile de reducere a pedepsei, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 79 din Codul penal: (1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine. (2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă. (3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1) , după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2) . ... 43. Prin urmare, instanța de sesizare a arătat că însuși legiuitorul a clasificat cazurile (la modul general) de reducere a limitelor de pedeapsă, tentativa fiind menționată distinct, ca formă a infracțiunii, urmată de circumstanțele atenuante (cauză de reducere a pedepsei) și cazurile speciale de reducere a pedepsei, în această ordine [putând fi, de exemplu, reținerea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, ca urmare a recunoașterii învinuirii]. ... 44. Totodată, se remarcă și orientarea jurisprudențială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește definirea ca formă a infracțiunii, prin reținerea dispozițiilor art. 308 din Codul penal, referitoare la funcționari (alții decât publici), în funcție de infracțiunile reținute, prevăzute de art. 289-292, 295,297-300 și 304 din Codul penal, dar și a dispozițiilor art. 199 din Codul penal, cu consecința stabilirii termenului general de prescripție a răspunderii penale, în funcție de infracțiunile de la art. 188, 189 și 193-195 din Codul penal, când sunt săvârșite asupra unui membru de familie. ... 45. Astfel, prin Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că „dispozițiile art. 308 din Codul penal reprezintă o variantă atenuată a infracțiunii de delapidare prevăzute de art. 295 din Codul penal. La calcularea termenului de prescripție a răspunderii penale se ține seama de pedeapsa prevăzută de art. 295 din Codul penal raportat la art. 308 alin. (2) din Codul penal“. ... 46. Totodată, prin Decizia nr. 58 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 25 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că: Incriminarea din art. 199 alin. (1) din Codul penal reprezintă o variantă agravată a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal. Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe în modalitatea violenței în familie, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal cu aplicarea art. 199 alin. (1) din Codul penal, este cel arătat de art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal. ... 47. Pe de altă parte, instanța de sesizare a considerat că se impune a se clarifica dacă tentativa este o formă a infracțiunii, o formă atipică a acesteia, ce presupune punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost întreruptă ori nu și-a produs efectul, sau constituie o cauză de atenuare a răspunderii penale, cu consecințe asupra analizei dispozițiilor art. 154 din Codul penal, prin raportare la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, dar și a dispozițiilor art. 187 din Codul penal. ... 48. În acest sens, în doctrină s-a statuat că „se are în vedere pedeapsa pentru infracțiunea consumată, chiar dacă fapta a rămas în faza tentativei sau este doar o contribuție de instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii“^4. ^4 Explicațiile noului Cod penal - Alexandru Boroi, Constantin Mitrache, George Antoniu, Tudorel Toader ș.a. - Editura Universul Juridic, București, 2015, pag. 154. ... 49. De asemenea, instanța de sesizare a considerat că trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 2 alin. (1) din Codul penal, privind legalitatea sancțiunilor de drept penal, potrivit cărora „Legea penală prevede pedepsele aplicabile și măsurile educative ce se pot lua față de persoanele care au săvârșit infracțiuni, precum și măsurile de siguranță care se pot lua față de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală“, iar, potrivit alin. (3) , „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită și aplicată în afara limitelor generale ale acesteia“, principiu în baza căruia se aplică pedepsele prevăzute de lege, inclusiv în cazul tentativei, dar și stabilirea unei echități juridice față de persoanele care răspund penal pentru comiterea unei infracțiuni în fază de tentativă, când limitele de pedeapsă, în virtutea legii, se reduc la jumătate, față de situația în care se calculează termenul general de prescripție a răspunderii penale, unde raportarea la dispozițiile art. 154 din Codul penal se face la pedeapsa prevăzută de lege pentru forma consumată a infracțiunii, chiar dacă autorul este judecat pentru o infracțiune tentată. ... ...