Decizia ÎCCJ nr. 4/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 53. Examinarea sesizării din perspectiva întrunirii condițiilor de admisibilitate pornește de la constatarea faptului că prezenta cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept este formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 54. Sfera de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este expres determinată prin dispozițiile art. 1, unde se arată că ordonanța se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 55. Potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 56. Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă, așadar, atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere prevăzute la art. 4 din ordonanța de urgență. ... 57. Prin urmare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... (iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... (v) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și, de asemenea, chestiunea de drept în discuție să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluționare. ... ... 58. Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate privitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile și stadiul procedurii, constatându-se că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe pronunțate în materia asigurărilor sociale, fiind pusă în discuție în fața instanței de trimitere chestiunea includerii în baza de calcul al pensiei militare, stabilite potrivit Legii nr. 223/2015, a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020. ... 59. De asemenea, din verificările efectuate asupra admisibilității sesizării nu rezultă că instanța supremă a dat deja o rezolvare de principiu chestiunii de drept pe calea mecanismelor de unificare jurisprudențială prevăzute de lege și nici declanșarea procedurii de recurs în interesul legii cu privire la aceeași chestiune de drept. ... 60. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, instanța de trimitere a arătat, în cuprinsul încheierii de sesizare, că „nu se impune stabilirea existenței unei veritabile chestiuni de drept, întrucât în litigiile conturate pe temeiul dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este obligatorie formularea cererii de pronunțare a hotărârii prealabile ori de câte ori instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept ce se ridică în acele litigii“. ... 61. Contrar concluziei la care a ajuns instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază faptul că și în cazul sesizărilor întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este necesar a fi demonstrată existența unei chestiuni de drept, aptă să declanșeze mecanismul hotărârii prealabile, noțiune cu un înțeles autonom, ce nu este sinonimă cauzei juridice a acțiunii deduse judecății. ... 62. Trebuie observat faptul că nici în cuprinsul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu introduce criterii care să circumstanțieze noțiunea de chestiune de drept, aptă a declanșa mecanismul pronunțării hotărârii prealabile, însă cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenței, instanța supremă să se substituie funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, învestită cu soluționarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății. ... 63. De altfel, aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, autorul reglementării făcând trimitere expresă la dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, republicată, ce consacră rolul constituțional al instanței supreme în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, precum și la faptul că a avut în vedere configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se asigura, dintr-o etapă incipientă, clarificarea unor chestiuni dificile de drept. ... 64. Raportat la considerentele precedente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu este indicată și nici demonstrată în cauză existența unor dispoziții cu conținut neclar, imperfect sau lacunar, care să ridice probleme de interpretare, nefiind, așadar, îndeplinită condiția esențială pentru pronunțarea hotărârii prealabile în vederea asigurării unei jurisprudențe unitare. ... 65. Astfel cum rezultă din dosarul constituit în vederea soluționării sesizării, instanța de trimitere se întreabă dacă sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, se includ sau nu în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015, disputa purtând asupra naturii juridice a majorărilor acordate în temeiul actelor normative anterior citate, ceea ce presupune o calificare juridică prin simpla corelare a unor dispoziții legale. ... 66. Analizând prevederile incidente în cauză, rezultă că, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare înainte de modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c) , în care nu se includ drepturile prevăzute la lit. a) -p) din alin. (1) . ... 67. Prin dispozițiile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 s-a prevăzut, pentru starea de urgență că, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, Legea nr. 19/2020 nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, însă s-a instituit pentru acești angajați dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege. ... 68. Prevederile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 au fost reluate în cuprinsul dispozițiilor art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020, precum și ale art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020. ... 69. Pretinsa chestiune de drept ce a determinat instanța de trimitere să sesizeze instanța supremă este motivată, pe de o parte, pe considerente de ordin terminologic, precizându-se că legiuitorul a utilizat sintagma „majorare a salariului“, și, pe de altă parte, se arată că aceste majorări pot fi considerate excluse din baza de calcul al pensiilor militare doar prin efectul Legii nr. 223/2015, iar asupra acestor drepturi au fost aplicate cotele de impozit și contribuții obligatorii prevăzute de lege pentru drepturile salariale. ... 70. Or, operațiunea de calificare a sumelor acordate în baza art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020, precum și a art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 nu se poate rezuma la interpretarea literală a textelor citate, în condițiile în care prevederile ce au consfințit majorările în discuție nu instituie drepturi cu o configurație autonomă, ci sunt norme de trimitere la dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, fiind necesar a se recurge la interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor circumscrise pretinsei chestiuni de drept cu care a fost sesizată instanța supremă. ... 71. Prin Legea nr. 19/2020 a fost reglementată acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, iar la art. 3 alin. (1) din această lege se prevede că pentru fiecare zi liberă, acordată în condițiile art. 1, se plătește, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului, o indemnizație în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. ... 72. Suma acordată cadrelor militare în baza art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020, precum și a art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 reprezintă o compensație pentru faptul că această categorie de angajați a fost exclusă de la beneficiul zilelor libere plătite, acordate prin Legea nr. 19/2020 angajaților, pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ. ... 73. Așadar, ceea ce trebuie verificat este dacă, atât timp cât Legea nr. 19/2020 nu instituie în favoarea destinatarilor săi drepturi de natură salarială, ci indemnizații ce au natura unor compensații, sumele acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum și al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 acelor categorii de angajați ce nu pot beneficia de prevederile art. 1 din Legea nr. 19/2020 pot avea o altă natură decât aceea a unor indemnizații cu rol compensatoriu. ... 74. Mai mult, prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 sunt lămuritoare sub aspectul naturii juridice a majorărilor în discuție, în sensul că stabilesc faptul că aceste majorări nu se cuprind în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ... 75. Prin urmare, argumentul potrivit căruia excluderea sumelor acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum și al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din baza de calcul al pensiilor militare de stat ar fi avut loc numai prin efectul Legii nr. 282/2023 face abstracție de tratamentul explicit dat prin art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 unor drepturi identice ca natură, dar cuvenite pentru o perioadă diferită. ... 76. În egală măsură, se impune a fi subliniat faptul că includerea sumelor acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum și al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 în categoria celor pentru care se plătește impozit pe venit și contribuții obligatorii nu constituie un argument de natură a concluziona, fără echivoc, cu privire la natura salarială a acestor sume. ... 77. În acest sens este de observat faptul că obligația de reținere a impozitului și a contribuțiilor obligatorii a fost menținută și după ce, prin art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020, s-a precizat expres că majorările acordate cadrelor militare care nu pot beneficia de Legea nr. 19/2020 nu sunt incluse în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ... 78. Din cele mai sus menționate rezultă că nu există niciun obstacol pentru corecta calificare a naturii juridice a sumelor ce au fost acordate în virtutea prevederilor art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, ale art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 și ale art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, astfel că se apreciază ca fiind neîndeplinită condiția existenței unei reale chestiuni de drept în cauză. ... 79. Prin urmare, dubiul de interpretare, invocat de instanța de trimitere prin raportare la motivele ce susțin cele două posibile variante de calificare a naturii sumelor acordate în baza actelor menționate în încheierea de sesizare a instanței supreme, poate fi ușor surmontat printr-o interpretare adecvată și corelată a normelor de drept stabilite drept incidente speței, pe baza metodelor curente de interpretare gramaticală, logică, teleologică și sistematică, operațiune ce revine instanței de trimitere în virtutea obligației de soluționare în concret a cauzei cu care a fost învestită. ... ...