Decizia CCR nr. 77/2018Punctul 13

13. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Autorul acesteia susține că ar exista o discriminare pe criteriul averii, deoarece la stabilirea cuantumului unei zile-amendă se ține seama de situația materială a persoanei condamnate. Astfel, potrivit prevederilor art. 72 alin. (2) din Codul penal, la alegerea dintre pedeapsa închisorii și pedeapsa amenzii se ține seama de criteriile generale de individualizare din art. 71 alin. (1) din același cod. Prin urmare, situația materială a persoanei condamnate nu poate justifica alegerea între cele două feluri de pedepse. De asemenea, dacă o persoană este condamnată la o pedeapsă cu închisoare, acea persoană, în mod evident, nu obține venituri din prestarea muncii sale pe perioada detenției. Acest argument este folosit și pentru cazul aplicării pedepsei amenzii cu privire la sistemul zilelor-amendă, deoarece persoana va fi lipsită de veniturile sale din munca prestată pe perioada corespunzătoare zilelor-amendă. Fiecare persoană are anumite venituri, iar cuantumul unei zile-amendă este diferit. Rațiunea sistemului zilelor-amendă este lipsirea persoanei de veniturile pe care ea le-ar obține dacă ar munci în acele zile. Sistemul este aplicat matematic în unele țări fără a exista vreo limită maximă a cuantumului unei zile-amendă, fiind un sistem care nu a fost însușit de către legiuitorul român, în sensul că aplicarea nu este matematică, însă criteriul avut în vedere este același respectiv, persoana va fi lipsită de veniturile pe care ea le-ar obține dacă ar munci. Reglementări similare se regăsesc în Croația, Germania, Elveția, precum și în alte state. ...