Decizia CCR nr. 53/2018Punctul 23

23. Mai mult decât atât, prin aplicarea principiului identității de rațiune, analizând considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, se remarcă în mod clar că noțiunea de cvorum nu este una absolută. Nu se poate reține critica potrivit căreia se instituie posibilitatea de a adopta decizii de către consiliul local în domeniile sale de competență prin simpla includere pe ordinea de zi a ședinței a propunerii de validare pentru că, potrivit art. 42 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, la începutul fiecărei ședințe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare, iar consilierii locali au dreptul ca, în cadrul ședinței, să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară. Așadar, chiar și în situația în care consiliul local ar adopta decizii în ședința în care validează și mandate care ar asigura cvorumul la ședința respectivă, potrivit art. 42 alin. (5) decizia finală se ia în ședința următoare (în care este asigurată prezența majorității în funcție, mandatele în cauză fiind validate în ședința trecută) prin supunerea spre aprobare a procesului-verbal al ședinței anterioare. ...