Decizia CCR nr. 49/2018Punctul 4

4. În motivarea excepției, autoarea acesteia arată că prevederile art. 25 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale, în măsura în care o copie a procesului-verbal nu este comunicată și persoanelor juridice afectate de aplicarea sancțiunii contravenționale complementare. Și prevederile art. 31 alin. (1) din același act normativ sunt considerate a fi neconstituționale, în măsura în care din interpretarea acestora nu rezultă și dreptul persoanei împotriva căreia s-a aplicat măsura contravențională complementară de a depune plângere împotriva acestei măsuri. În acest context, învederează faptul că între subiectul activ, care săvârșește nemijlocit fapta de natură contravențională, și persoana sancționată prin măsura complementară nu există întotdeauna identitate de persoane. Arată că în prezenta cauză, prin procesul-verbal întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean Timiș, a fost sancționat salariatul societății, însă de măsura complementară de reținere a copiei conforme a autorizației de transport, în vederea suspendării, este afectată societatea. Or, în măsura în care o copie a procesului-verbal nu a fost comunicată societății, ca entitate sancționată cu măsura contravențională complementară, se aduce atingere dreptului acesteia la apărare și la un proces echitabil. În fine, susține că nu există o alternativă de contestare a măsurii sancționatoare a contravenției complementare pe calea contenciosului administrativ, atât timp cât competența și procedura de soluționare a plângerilor contravenționale, atât împotriva celor principale, cât și a celor complementare, este reglementată de prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ...