Decizia CCR nr. 46/2018Punctul 13

13. Arată că, în general, acordurile stabilesc obligații în sarcina statelor contractante, în sensul asigurării unui tratament just și echitabil al investitorilor, a unui tratament favorabil, în ce privește despăgubirile acordate în cazul unei exproprieri, al interzicerii măsurilor nerezonabile, arbitrare sau discriminatorii aplicate investițiilor și al respectării prevederilor contractuale asumate față de un investitor. Autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că instituirea impozitului pe veniturile suplimentare ar putea fi considerată, în lumina practicii judiciare de drept internațional, ca fiind contrară prevederilor acordurilor. În acest sens consideră că este o măsură injustă, nerezonabilă, disproporționată și neechitabilă, întrucât se instituie suplimentar redevenței și impozitului pe profit deja existente, deci, parțial, se realizează o dublă impunere (o dublă impozitare, aferentă, parțial, aceleiași mase impozabile, pe același subiect și perioadă de timp). De asemenea, acest impozit nu pare să țină cont de o serie întreagă de realități economice și de capacitatea contribuabilului vizat de a contribui la veniturile publice. În plus, nu reprezintă un instrument legal instituit pe o perioadă de timp limitată, determinată de anumite circumstanțe economice, politice sau sociale, obiective. ...