Decizia CCR nr. 45/2018Punctul I

I. Autorul sesizării de neconstituționalitate - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - a criticat dispozițiile art. I pct. 44, pct. 87 și pct. 88 din Legea supusă controlului de constituționalitate (respectiv din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor), în motivare susținând doar că aceste prevederi au fost adoptate contrar considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 375 din 6 iulie 2005, cu referire expresă numai la „nesocotirea competențelor Președintelui României în privința numirii în funcție a judecătorilor și procurorilor, conform art. 94 lit. c) din Constituția României“. Față de motivul general invocat de autorul sesizării în cuprinsul obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 44, pct. 87 și pct. 88 din Legea supusă controlului și având în vedere că, prin soluția adoptată, Curtea și-a extins nejustificat controlul de constituționalitate și asupra altor soluții cuprinse în articolele contestate, fără ca ele să fi fost punctual criticate de titularul dreptului de sezină, vom analiza, în examinarea dispozițiilor legale mai sus enunțate, următoarele trei mari aspecte: – Numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate și dreptul Președintelui statului de a refuza o singură dată numirea acestor judecători și procurori; ... – Numirea în funcție a președintelui, a vicepreședinților și a președinților de secții de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și dreptul Președintelui statului de a refuza motivat numirile în aceste funcții de conducere; ... – Dreptul Președintelui statului de a refuza motivat (doar o singură dată) numirile în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ... cu precizarea că, potrivit legislației în vigoare, dreptul Președintelui statului de a refuza numirea judecătorilor și procurorilor în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA și DIICOT nu este limitat la un singur refuz, o astfel de limitare existând doar pentru numirea judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate și care urmează a fi numiți de Președintele statului în funcția de judecător sau procuror. ...