Decizia CCR nr. 16/2018Punctul 21

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și creează premisele unor interpretări excesiv de restrictive, prin asimilarea comunicării la distanță a actului procedural, prin email, unei depuneri personale a acestuia. În acest sens se arată că interpretarea conform căreia, potrivit art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, partea interesată trebuie să comunice actul procedural, prin intermediul unui serviciu de poștă electronică, până la închiderea programului instanței de judecată, este o interpretare care lipsește de caracter concret și efectiv dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Se mai susține că neclaritatea și lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat generează tratamente discriminatorii între justițiabilii aflați în aceeași situație juridică, fără a exista o justificare obiectivă sau rezonabilă. În speță, astfel cum rezultă din actele dosarului, autoarea excepției de neconstituționalitate a transmis actul procedural, prin e-mail, după ora de închidere a programului de lucru al instanței, care, potrivit art. 89 alin. (1) din Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, este ora 16,00. ...