Decizia ÎCCJ nr. 189/2025 (HP)Punctul 135

135. Prin urmare, singurul criteriu avut în vedere este libertatea și integritatea sexuală a victimei și nicidecum motivația, scopul urmărit de făptuitor. Dacă pentru reținerea elementului material al infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor s-ar avea în vedere ca actul de natură sexuală să aibă aptitudinea de a-l satisface pe autor, ar însemna să fie excluse faptele comise de persoanele care nu au capacitatea de a obține o satisfacție sexuală (impotență, frigiditate) ori faptele comise cu scopul de a chinui sau umili victima, fapte care pot exista în realitate. Or, în cazul unor asemenea fapte, din punct de vedere obiectiv, trebuie să se stabilească aptitudinea lor de a realiza urmarea imediată a infracțiunii, respectiv lezarea libertății sau a integrității sexuale a victimei minore, în cazul căreia trebuie luate în calcul consecințele pe termen lung asupra libertății și integrității sexuale, deoarece actele de natură sexuală suferite în copilărie pot produce traume care vor afecta dezvoltarea psihoemoțională armonioasă a persoanei. ...