Decizia CCR nr. 21/2018Punctul 5

5. Autorul criticilor de neconstituționalitate susține că legiuitorul a avut în vedere numai aspectul unui eventual proces intentat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către un inculpat care nu a avut acces la probele acuzării și a presupus, în mod eronat, că prin excluderea probelor clasificate în acuzare a fost evitată încălcarea drepturilor fundamentale, fără să se țină cont de alte argumente, cum ar fi: dreptul la un proces echitabil al celorlalte părți, în afara inculpatului, care presupune atât accesul la probele clasificate, cât și folosirea acestor probe pentru dovedirea faptei penale și a pretențiilor civile; posibilitatea emitentului documentului clasificat de a permite selectiv accesul avocaților inculpaților la probele clasificate, astfel încât, în funcție de decizia unei autorități administrative, deși se află în situații egale, chiar în același dosar, unii inculpați ar putea fi condamnați, iar alții achitați, pe criterii străine dreptului penal; în situația în care o categorie de funcționari își desfășoară atribuțiile de serviciu aproape exclusiv în legătură cu documente/informații clasificate (cum este cazul inculpaților din prezenta cauză, care sunt angajați ai unui serviciu de informații), prin excluderea probelor clasificate din voința exclusivă, nemotivată și necenzurată a conducătorului unei astfel de instituții, s-ar ajunge la situația unei adevărate „imunități“ în fața legii penale pentru categoria profesională respectivă, în ceea ce privește infracțiunile comise în legătură cu serviciul. ...