Decizia CCR nr. 843/2017Punctul 17

17. Totodată, autorii excepției consideră că sunt încălcate și principiile fundamentale de drept conturate pe cale jurisprudențială de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin raportare la prevederile art. 1, 11 și 20 din Constituție. În acest sens, arată că principiul securității juridice sau al stabilității raporturilor juridice, consolidat în sfera dreptului european prin jurisprudența constantă a Curții de la Luxemburg și a celei de la Strasbourg, ar putea fi definit ca fiind posibilitatea recunoscută oricărui cetățean de a evolua într-un mediu juridic sigur, la adăpost de neclaritatea și schimbările inopinate care afectează normele juridice. În cauza de față, principiul securității juridice a fost înfrânt, în condițiile în care la data de 29 octombrie 2015 au fost acordate anumite drepturi funcționarilor publici din cadrul a 4 instituții publice și la o diferență de numai 4 zile, norma de drept care instituia un drept câștigat în favoarea acestor funcționari publici a fost abrogată, cu atât mai mult în situația în care o astfel de soluție este nejustificată în raport cu motivarea și cauzele care au condus la acordarea acestor drepturi salariale. Principiul securității juridice se corelează cu un alt principiu, dezvoltat în dreptul Uniunii Europene, și anume principiul încrederii legitime. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă; de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. Astfel, principiul încrederii legitime are prioritate asupra interesului instituțiilor publice de a reveni asupra propriilor decizii, recomandând statelor membre să nu revoce actele administrative legale care au conferit drepturi subiective persoanelor interesate tocmai pentru a ocroti încrederea acestora în stabilitatea drepturilor dobândite. Mai mult, Curtea de la Luxemburg a statuat că și actele administrative emise sau adoptate cu violarea încrederii legitime a destinatarilor acestora sunt nule, cei interesați având dreptul să formuleze acțiuni în despăgubiri pentru prejudiciile suferite. ...