Decizia ÎCCJ nr. 190/2025 (HP)Punctul IV

IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă 29. S-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 30. În urma consultării materialelor transmise de către instanțele de judecată, s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări: ... 31. Într-o primă orientare, majoritară, se consideră că principiul reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fondurile europene, prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli. ... 32. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către: curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București (opinie majoritară), Cluj (opinie majoritară), Craiova (opinie majoritară), Iași (opinie majoritară), Oradea, Pitești, Suceava (opinie majoritară), Târgu Mureș și Timișoara. ... 33. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele au arătat, în esență, că art. 17 din O.U.G nr. 66/2011, act normativ care reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, prevede că orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității. Or, prin legislația specială nu se creează o formă de răspundere necorelată cu întinderea reală a prejudiciului cauzat, principiul reparării integrale neavând semnificația acoperirii unui prejudiciu mai mare decât cel efectiv cauzat. Astfel, retragerea sprijinului financiar nu poate opera în întregime, deoarece ar echivala cu impunerea restituirii unei sume care nu face obiectul prejudiciului generat de fapta ilicită. ... 34. S-a făcut referire la denumirea marginală a art. 35 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, respectiv „Neconformitate cu criteriile de eligibilitate altele decât dimensiunea suprafeței sau numărul de animale, angajamentele sau alte obligații“, la prevederile alin. (2) al articolului menționat anterior, care fac vorbire despre posibilitatea refuzării sau retragerii parțiale a sprijinului acordat, dar și la dispozițiile art. 63 din regulamentul anterior menționat, din care rezultă, între altele, că, în cazul în care un beneficiar nu îndeplinește alte obligații legate de condițiile pentru acordarea sprijinului, plata ajutorului nu se efectuează sau se retrage în întregime sau parțial. În sprijinul acestei opinii a fost invocată și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.) din data de 8 iunie 2023, pronunțată în Cauza C-545/21 Azienda Nazionale Autonoma Strade SpA (ANAS) împotriva Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti. ... 35. S-a mai arătat că, în ipoteza constatării unor nereguli cu privire la suprafețele pentru care au fost obținute subvenții europene, trebuie analizată proporția acestora din totalul suprafețelor declarate, având în vedere dispozițiile art. 371 din Codul de procedură penală privind limitele sesizării instanței și dispozițiile art. 1.357 alin. (1) și (2) din Codul civil. ... 36. În cea de-a doua orientare, minoritară, se consideră că principiul reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, presupune restituirea sumelor pentru toate suprafețele ce fac obiectul cererilor de subvenții, și nu doar pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli. ... 37. În acest sens a fost exprimat punctul de vedere al Curții de Apel Galați, fără însă a fi prezentate argumente. ... 38. Curtea de Apel Ploiești a opinat în sensul că dispozițiile art. 35 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 nu se aplică dacă în cauza în care s-a formulat sesizarea s-a reținut o situație de fapt exceptată de la aplicarea art. 35 din regulament. În acest din urmă caz, față de dispozițiile regulamentare invocate de Curtea de Apel Constanța în cuprinsul încheierii de sesizare, în argumentarea propriului punct de vedere, plata se retrage în întregime sau parțial, după cum documentele sau declarațiile false, inexacte sau incomplete ar fi fost de natură să atragă respingerea, de către autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene, a cererii de încheiere a contractului de finanțare sau respingerea efectuării tuturor plăților care, în concret, s-au efectuat în temeiul acestui contract, respectiv ar fi avut drept efect respingerea efectuării uneia sau unora dintre plățile efectuate în temeiul contractului. ... 39. Curțile de apel Brașov și Constanța nu au exprimat un punct de vedere, arătând doar că nu a fost identificată jurisprudență cu privire la problema de drept invocată de instanța de trimitere. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. 40. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării nu au fost identificate decizii obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare. ... IV.2.2. 41. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri relevante în problema de drept supusă analizei, cu excepția unei hotărâri care prezintă relevanță sub aspectul infracțiunii în discuție, respectiv Decizia penală nr. 170/A din 6 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, în considerentele căreia s-a reținut: „Deși a stabilit în mod riguros că toată documentația necesară accesării finanțării solicitării a fost conformă cu prevederile legii, îndreptățită potrivit condițiilor activităților derulate, curtea de apel a considerat că o eroare de crotaliere, în sensul că în carnetul stupinei figura un anumit interval al unei serii de cifre, iar plăcuțele stupilor indicau intervale diferite, a fost suficientă pentru a se considera că suntem în ipoteza unei fraude ce antrenează răspunderea penală pentru infracțiunea prev. de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000, pentru echivalentul întregii sume cât reprezenta tranșa a II-a (aprox. 10.000 euro). În acest context, Înalta Curte evidențiază jaloanele fixate prin orientările oferite de organismele Uniunii Europene, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește componenta de necesitate, proporționalitate, respectiv ultima ratio, cu referire la recurgerea la instrumentele penale pentru refacerea echilibrului în ipoteza unei fapte ilicite, inclusiv a celor care se referă la gestiunea fondurilor europene. În primul rând, reținem că, așa cum s-a evidențiat anterior, granița dintre fraudă și neregulă este extrem de sensibilă. Întrucât norma de incriminare (art. 18^1) nu circumstanțiază, pare că orice folosire/prezentare a unui document/declarație chiar incomplet(e) sau inexact(e) , dacă generează obținerea pe nedrept de fonduri, este infracțiune. Caracteristica de generalitate a reglementării este regăsită în privința noțiunii de neregulă, aceasta fiind orice abatere de la legalitate/regularitate/conformitate dacă prejudiciază sau poate prejudicia bugetul UE și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. În al doilea rând, așa cum rezultă atât din legislația internă, cât și din normele Uniunii, consecințele constatării unei nereguli, cu atât mai mult a unei fraude, sunt considerabile asupra bugetului statului beneficiarului programului/proiectului. Se aplică corecții financiare, ceea ce semnifică excluderea totală/parțială de la finanțarea de fonduri europene și recuperarea sumelor de către Comisa Europeană de la bugetul intern, iar, în cazul fraudei (când este vorba despre infracțiune), prejudiciul se repară cu mare întârziere. Prin urmare, calificarea corectă a acestor acte/fapte prezintă o importanță deosebită din această perspectivă. În al treilea rând, atunci când sunt în analiză astfel de evaluări, chiar Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul subliniază nevoia respectării principiului proporționalității. Potrivit art. 85 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, «atunci când ia o decizie cu privire la o corecție financiară, Comisia respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legislației aplicabile și de implicațiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii», aspect regăsit și în O.U.G. nr. 66/2011, în art. 2 lit. n) . Prin urmare, doar în astfel de circumstanțe se aplică corecțiile financiare.“ ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 42. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept supusă analizei. ... ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 43. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... IV.5. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene 44. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost identificată Hotărârea din 8 iunie 2023 pronunțată în Cauza C-545/21 Azienda Nazionale Autonoma Strade SpA (ANAS) împotriva Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti, prin care s-a declarat că: 1) Articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, trebuie interpretat în sensul că: noțiunea de «neregularitate», în sensul acestei dispoziții, include comportamente care pot fi calificate drept «acte de corupție» practicate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice având ca obiect realizarea unor lucrări cofinanțate de un fond structural al Uniunii Europene și pentru care a fost inițiată o procedură administrativă sau judiciară, inclusiv atunci când nu se dovedește că aceste comportamente au avut o incidență reală asupra procedurii de selecție a ofertantului și nu s-a constatat nicio atingere efectivă adusă bugetului Uniunii. ... 2) Articolul 98 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1.083/2006 trebuie interpretat în sensul că, în cazul unei «neregularități», astfel cum este definită la articolul 2 punctul 7 din acest regulament, acesta impune statelor membre, pentru a determina corecția financiară aplicabilă, să efectueze o apreciere de la caz la caz, cu respectarea principiului proporționalității, ținând seama în special de natura și de gravitatea neregularităților constatate, precum și de impactul lor financiar asupra fondului în cauză.“ (www.curia.europa.eu) ... ... ... ...