Decizia ÎCCJ nr. 190/2025 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați 58. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 59. Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași a considerat că sesizarea este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția existenței unei legături între chestiunea de drept invocată și soluționarea pe fond a cauzei din perspectiva unei veritabile chestiuni de drept care să fie supusă interpretării. ... 60. Pe fondul chestiunii de drept a opinat că principiul reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli, nu pentru toate suprafețele ce fac obiectul cererilor de subvenții. ... 61. S-a arătat, după analiza noțiunilor de neregulă și fraudă și a consecințelor acestora prin prisma legislației naționale și europene incidente, precum și a jurisprudenței C.J.U.E., că, în ipoteza unei cauze penale privind nereguli în derularea unui contract cu finanțare europeană, limitele răspunderii delictuale stabilite prin soluționarea acțiunii penale sunt date de sumele aferente doar neregulilor constatate, care asigură conținutul constitutiv al infracțiunii, și nu la întreaga valoare a finanțării, cel responsabil fiind obligat a acoperi doar sumele de bani ce vizează acele nereguli, făcând trimitere la art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 1.357 din Codul civil. În egală măsură s-a apreciat că instanța penală este competentă subsidiar doar atunci când un titlu de creanță nu a fost emis în prealabil de autoritatea contractantă, caz în care acțiunea civilă este rămasă fără obiect. ... 62. Facultatea de Drept a Universității din Oradea a precizat, în esență, că refuzul sau retragerea în întregime a sprijinului acordat operează doar atunci când nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate, conform art. 35 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, iar singura ipoteză în care se poate discuta despre o restituire parțială a sprijinului acordat este cea reglementată de alin. (2) al art. 35 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, în această ipoteză fiind pus în discuție principiul proporționalității despre care se face vorbire în cuprinsul dispozițiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011. ... 63. Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice București a opinat în sensul că obligația de restituire a sumelor necuvenite, rezultate din nereguli cu fonduri europene, se referă la suprafețele cu privire la care s-au constatat neregulile. ... 64. S-a arătat, în esență, că restituirea ajutorului primit necuvenit se întemeiază pe principiul plății nedatorate, aspect ce rezultă din prevederile art. 2 alin. (1) lit. u) din O.U.G. nr. 66/2011. Ca atare, în raport și cu dispozițiile art. 1.341 alin. (1) din Codul civil, obligația de restituire se circumscrie sumei care a fost plătită nedatorat, adică cea aferentă suprafețelor pentru care s-au constatat nereguli, concluzie întărită de analiza incidenței principiului proporționalității în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare reprezentând restituiri ale sumelor primite nejustificat. ... 65. S-a mai menționat că, de manieră generală, principiul proporționalității impune utilizarea unor mijloace strict proporționale cu obiectivele urmărite, în așa fel încât eventualele obligații să nu fie vizibil dezechilibrate în raport cu scopurile avute în vedere prin instituirea lor. ... 66. De asemenea, s-a arătat că, referitor la principiul proporționalității, art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 consacră caracterul adecvat, necesar și nedisproporționat al măsurilor adoptate de autoritățile naționale, inclusiv în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ceea ce implică o apreciere de la caz la caz, ținând seama de natura, gravitatea și frecvența abaterilor constatate, precum și de impactul financiar al acestora asupra fondului respectiv. ... 67. Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu“ din București, după analiza dispozițiilor legale/regulamentare incidente, a precizat că instanța de trimitere a formulat chestiunea de drept supusă dezlegării pornind de la ideea că art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 consacră un „principiu al reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene“, or, în realitate, dispozițiile normative menționate circumstanțiază principiul proporționalității la stabilirea creanțelor bugetare - art. 2 alin. (1) lit. j) și i) din O.U.G. nr. 66/2011. ... 68. A opinat că problema de drept în discuție ar putea fi dezlegată în două variante, și anume: repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli (în măsura în care chestiunea supusă dezlegării va fi interpretată ca referindu-se la repararea prejudiciului rezultat din nereguli cu fonduri europene, ca obiect al acțiunii civile în procesul penal) sau principiul reparării proporționale prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 presupune restituirea sumelor menționate în art. 16 sau 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, în funcție de ipoteza concretă (în condițiile în care chestiunea supusă dezlegării va fi interpretată ca referindu-se la cuantumul creanțelor bugetare care trebuie recuperate în urma unor nereguli cu fonduri europene). ... 69. În argumentarea primei soluții s-a arătat că, în materie penală, proporționalitatea presupune că, pentru atingerea scopului legii penale, măsurile alese de legiuitor trebuie să fie adecvate, necesare și echivalente cu gravitatea comportamentului sancționat, în vreme ce, în materie civilă, mai exact când se analizează răspunderea civilă delictuală, principiul proporționalității reparației se referă la echivalența dintre paguba produsă prin fapta ilicită și suma la care este obligat făptuitorul prin hotărârea judecătorească, în cadrul acțiunii civile. ... 70. Prin urmare, dacă sancțiunii penale îi sunt caracteristice aflicțiunea și prevenția, răspunderii civile delictuale îi este atașată particularitatea de a realiza acoperirea (repararea) integrală a prejudiciului produs prin fapta ilicită, fiind necesar a se avea în vedere și dispozițiile art. 1.349 alin. (2) din Codul civil, astfel că orice sumă în plus peste prejudiciul cauzat apare ca fiind „disproporționată“. ... 71. În argumentarea celei de-a doua soluții s-a susținut că și aceasta se bazează tot pe aplicarea principiului proporționalității în cazul unor nereguli cu privire la fonduri europene, diferența de abordare față de prima soluție fiind dată însă de raportarea la obligația de plată ce se impune beneficiarului care a comis nereguli cu fonduri europene și la cuantumul acesteia. Distincția se justifică prin aceea că dispozițiile art. 16 și 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 impun un anumit cuantum al obligației de plată, care diferă în funcție de ipotezele faptice constatate. ... 72. Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a considerat că sesizarea este admisibilă, iar pe fondul chestiunii de drept a opinat, după analiza dispozițiilor legale/regulamentare incidente, că principiul reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli. ... 73. S-a arătat că, în condițiile în care neregulile constatate vizează numai o suprafață relativ redusă a terenurilor pentru care inculpatul a obținut finanțarea, ținând seama de efectele principiului proporționalității, apare excesivă soluția de obligare a inculpatului la restituirea întregii finanțări, aferentă admiterii acțiunii civile ce este exercitată. ... 74. Deopotrivă, s-a apreciat că, în cazul în care prin faptele ce constituie obiectul acțiunii penale inculpatul a obținut fonduri superioare celor pe care acesta avea posibilitatea să le obțină în mod legal față de suprafețele deținute în proprietate ori în arendă, s-a produs un prejudiciu limitat la nivelul acestei sume nedatorate în concret de partea civilă, ce va face obiectul restituirii cu titlu de despăgubiri materiale. ... 75. Academia Română - Institutul de Cercetări Juridice a opinat că principiul reparării proporționale a prejudiciilor impune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele afectate de nereguli, conform art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 și reglementărilor europene, restituirea integrală a subvențiilor nefiind justificată în situația în care neregulile au fost constatate doar pentru o parte din suprafețele declarate. Aplicarea acestui principiu trebuie să fie strict proporțională cu amploarea și natura neregulilor constatate, limitând sancțiunea doar la acea parte din subvenție afectată de nereguli. ... 76. În contextul neregulilor privind suprafețele agricole, principiul proporționalității ar trebui să se aplice în sensul că, dacă doar o parte a suprafeței declarate nu îndeplinește cerințele legale, restituirea fondurilor europene se va face proporțional cu suprafețele afectate, nu cu întreaga suprafață solicitată pentru subvenție. De altfel, restituirea integrală a sumelor solicitate pentru toată suprafața nu ar respecta principiul amintit, având un caracter disproporționat față de gravitatea neregulii constatate. ... 77. S-a făcut trimitere și la dispozițiile art. 77 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, care stabilesc că sancțiunile pentru nereguli în obținerea fondurilor europene trebuie să fie proporționale cu gravitatea neconformității constatate, acest regulament subliniind că restituirea fondurilor trebuie aplicată doar pentru sumele corespunzătoare suprafețelor sau activităților afectate de nereguli, nu pentru întreaga cerere de subvenție. Din aceste reglementări rezultă că principiul proporționalității impune că, în cazul în care neregulile sunt constatate pentru o parte din suprafețele declarate, restituirea fondurilor trebuie să fie limitată doar la acele suprafețe, nefiind justificată restituirea întregii sume solicitate, mai ales dacă suprafețele rămase sunt conforme. ... ...