Decizia ÎCCJ nr. 115/2024 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați 69. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 70. Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept a opinat în sensul că, în raport cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. ... 71. S-a apreciat că în cauză își găsesc aplicarea dispozițiile art. 2 din Legea nr. 173/2022 pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 8 iunie 2022), care au statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita Curții Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor și libertăților din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau din protocoalele la aceasta, în cazul în care apreciază că avizul consultativ este necesar pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei în vederea pronunțării hotărârii, inclusiv în materie penală, când este învestită cu judecarea cauzei în primă instanță ori în ultimă instanță în căile ordinare de atac sau, după caz, în procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 72. Mecanismul avizului consultativ se impune a fi activat în prezenta procedură de pronunțare a unei hotărâri prealabile, întrucât natura întrebărilor este una complexă și angajează probleme de arhitectură a sistemului judiciar penal din România, iar consultarea Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă expresia dialogului judiciar pe care instanțele supreme naționale trebuie să îl aibă cu organismele de jurisdicție supranaționale în materii ce privesc drepturile și libertățile fundamentale ale omului. ... 73. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Facultatea de Drept, Departamentul de drept public a apreciat că sesizarea Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție este inadmisibilă cu privire la toate cele cinci întrebări, întrucât nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, așa cum impun dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... 74. În susținerea acestei opinii s-a arătat, în primul rând, că instanța care a formulat sesizarea nu a supus atenției instanței supreme interpretarea unor norme juridice în materie penală, având în vedere că singurele referiri la cadrul normativ sunt cele ce vizează dispozițiile din Convenția europeană a drepturilor omului, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv din Constituția României. În mod concret, se solicită a se stabili dacă instanța națională poate aplica Hotărârea din data de 24.07.2023 în Cauza C-107/23 PPU, respectiv Ordonanța din data de 9.01.2024 în Cauza C-131/23, pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fără a încălca drepturile recunoscute de normele convenționale și constituționale referitoare la legalitatea incriminării. ... 75. În al doilea rând, s-a apreciat că problema supusă discuției nu poate face obiectul dezlegării, în condițiile în care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu ar putea defini noțiuni precum „risc sistemic de impunitate“ sau „număr semnificativ de cauze“ și nici nu ar putea stabili criterii reale sau obiective în baza cărora instanțele de judecată ar urma să facă această apreciere. Cele două noțiuni aparțin mai degrabă unor politici în materie penală, atribut al puterii legislative și executive (în subsidiar), iar nu chestiuni ce intră în sfera atribuțiilor constituționale ale puterii judecătorești. ... 76. În plus, inclusiv în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a evidențiat că instanțele naționale trebuie să respecte cadrul normativ național chiar și în cazurile în care s-ar produce un risc sistemic de impunitate, respectiv chiar dacă ar fi afectat un număr semnificativ de cauze. ... 77. Universitatea Craiova - Facultatea de Drept a exprimat o opinie identică cu punctul de vedere al instanței de sesizare și cu opinia majoritară exprimată de curțile de apel și de instanțele din circumscripțiile acestora. ... ...