Decizia ÎCCJ nr. 53/2026 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați 40. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 41. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept, Departamentul de Drept Public, Centrul de Cercetări în Științe Penale a apreciat că nu este îndeplinită condiția privind existența unei veritabile probleme de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesar aportul instanței supreme în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, motiv pentru care sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea este inadmisibilă, neimpunându-se soluționarea pe fond a acesteia, dat fiind că soluția se deduce din interpretarea normelor legale și din conturarea practicii judiciare, fără dificultate. ... 42. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, în cazul în care se va considera că sesizarea este admisibilă în interpretarea dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 și ale art. 19 din Legea nr. 682/2002, cauzele speciale de reducere a pedepselor prevăzute de aceste articole nu pot opera cumulativ, în sensul diminuării pedepsei în mod succesiv pentru îndeplinirea condițiilor ambelor texte legale, fiecare dintre acestea având caracter exclusiv, permițând aplicarea numai a uneia dintre cele două cauze de reducere specială a pedepsei în cazul aceluiași inculpat. ... 43. Departamentul de Drept Public - specialiștii din Catedra de drept penal a Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași au apreciat, în principal, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât rezolvarea prezentei chestiuni de drept nu ar putea influența soluționarea acțiunii penale în cauza care a generat formularea acestei probleme de drept, instanța de apel neavând posibilitatea de a înlătura reținerea și efectele uneia dintre cauzele speciale de reducere a pedepsei deja aplicate de către instanța de fond, căci înlăturarea acesteia ar atrage majorarea pedepsei stabilite de către prima instanță (lucru imposibil în apelul exclusiv al inculpatului). ... 44. Pe fondul problemei de drept s-a opinat că, deși ipoteza ce face obiectul sesizării ar avea aparența de a se circumscrie conținutului ambelor cauze speciale de reducere a pedepsei, în asemenea situații, se impun, cu prioritate, reținerea și aplicarea efectului cauzei (mai) speciale al cauzei speciale cu un caracter de specialitate mai sporit, prevăzută de dispozițiile art. 15 din Legea nr. 143/2000, fără a mai reține și aplica, cumulativ, și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002. ... 45. S-a menționat că, deși, de plano, nu este imposibil cumulul efectului mai multor cauze (speciale sau/și generale) de reducere a pedepsei, în raport cu una și aceeași persoană, pentru una și aceeași infracțiune comisă de aceasta, în cazul unui suspect/inculpat cercetat sau trimis în judecată pentru infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 2-9 din Legea nr. 143/2000, va avea prioritate în reținere cauza specială de reducere a pedepsei prevăzută de art. 15 din respectiva lege (chiar dacă obiectul denunțului formulat îl reprezintă mai multe categorii de infracțiuni, printre care și cele reglementate de Legea nr. 143/2000), cu excluderea reținerii cumulative și a producerii cumulative a efectului instituției similare reglementate de art. 19 din Legea nr. 682/2002. Doar dacă nu sunt îndeplinite condițiile acestei cauze speciale de reducere a pedepsei (art. 15 din Legea nr. 143/2000), instanța de judecată va analiza dacă respectiva conduită se poate încadra în dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 și va reține și aplica această cauză specială de reducere a pedepsei, cu efectul ei aferent. ... ...