Decizia ÎCCJ nr. 93/2025 (HP)Punctul III

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 17.03.2025 · dosar 2.485/1/2024
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat refacerea punctului 7 din cuprinsul fișei de pensie, care constituie în fapt baza de calcul folosită în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 223/2015 pentru stabilirea pensiei militare de stat. Așadar, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, au solicitat ca la stabilirea pensiilor militare de stat să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015 în forma anterioară și nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. ... 11. În motivare au arătat, în esență, că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, a fost plafonat cuantumul drepturilor de pensie, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, însă în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, cuantumul pensiei nu poate fi micșorat printr-un act juridic inferior legii așa cum este cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu a fost aprobată prin lege. ... 12. Au mai susținut reclamanții că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, au fost reținute în mod ilegal sume de bani, prin aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. ... 13. În drept, au invocat dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. ... 14. Pârâtul Penitenciarul Oradea, prin întâmpinare, a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, susținând, în esență, că legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar, dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest fapt trebuie prevăzut în mod expres de lege. ... 15. În susținere, arată că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. De asemenea, prevederile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, potrivit cărora: „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) “, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. Prin urmare, plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. ... 16. Mai arată că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul este o reglementare care este în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. ... 17. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale a României nr. 650/2022 arată că aceasta nu este aplicabilă litigiului, iar reclamanții nu pot solicita aplicarea acesteia, întrucât aceasta nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut. Or, deciziilor Curții Constituționale le sunt aplicabile regulile de opozabilitate erga omnes și caracterul obligatoriu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum acestea au fost interpretate prin jurisprudența Curții Constituționale a României. ... 18. Referitor la discriminarea invocată de reclamanți susține că legiuitorul poate stabili conținutul dreptului de pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Așadar, învederează că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 criticate prin cererea de chemare în judecată au fost aplicate tuturor persoanelor aflate în situația reglementată în ipoteza normei juridice, fără a se institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. ... ...
Sursa oficială ↗