Decizia ÎCCJ nr. 82/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 50. Ambele sesizări au fost formulate în cadrul procedurii reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) și (2) din ordonanța de urgență, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 51. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că întrebările ce fac obiectul sesizării privesc modalitatea de actualizare a pensiilor militare de serviciu, respectiv modul de calcul al soldei de grad și de funcție ale militarilor în rezervă, astfel încât, în cauzele care au ocazionat sesizările, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice și, respectiv, actualizării sau revizuirii drepturilor de pensie ale aceluiași personal în sensul art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 52. Litigiile în care instanțele au dispus sesizarea instanței supreme se află pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, respectiv al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, ca instanțe competente să judece în primul grad de jurisdicție în fond. ... 53. Totodată, asupra chestiunilor care formează obiectul sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 54. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o problemă de interpretare juridică ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 55. Astfel, în Decizia nr. 72 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 16 noiembrie 2017, cu privire la cerința chestiunii de drept s-a arătat că: „în înțelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile; întrebarea instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. În același timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile.“ (paragrafele 51-52) ... 56. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun drept condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei chestiuni de drept, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are, în acest context, înțelesul dat de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 57. În acest sens, jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cauzele în care s-au formulat sesizări potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a subliniat în mod consistent și lipsit de echivoc necesitatea ca sesizarea să privească o chestiune veritabilă de drept, invalidând opinia (exprimată și de instanța de trimitere) în sensul că, odată îndeplinite cerințele de admisibilitate de la paragraful 50 de mai sus, literele a) , b) și d) , sesizarea devine obligatorie (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 54 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024, nr. 86 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2025, și nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 58. Aceleași decizii subliniază cu claritate necesitatea ca instanța de trimitere, cu ocazia îndeplinirii obligației de motivare a încheierii de sesizare, să procedeze la argumentarea caracterului dificil al chestiunii de drept prin prezentarea motivelor pentru care norma legală a cărei interpretare se cere este neclară sau susceptibilă de interpretări diferite, ceea ce ar face necesară declanșarea mecanismului de unificare de față. ... 59. Cu privire la prima întrebare din Sesizarea nr. 2.342/1/2024 se observă, în primul rând, că întrebarea nu îndeplinește cerințele de a avea ca obiect o chestiune de drept și de a avea legătură cu soluționarea pe fond a cauzei. ... 60. În ceea ce privește cerința de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept - astfel cum se conturează ea prin jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Înalta Curte de Casație și Justiție constată că hotărârile judecătorești comunicate de instanțe relevă existența unui număr considerabil de hotărâri definitive pronunțate, toate soluțiile fiind în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererilor prin care pensionarii militari cereau actualizarea pensiei prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată și a cererilor prin care militarii activi solicitau determinarea veniturilor salariale cu respectarea acestor repere. ... 61. S-a arătat în mod argumentat și unanim în aceste hotărâri că legislația specială de salarizare a militarilor și polițiștilor reclamanți în cauzele respective, în formele aplicabile perioadelor relevante, nu a prevăzut calculul soldelor prin raportare la salariul minim brut pe țară, astfel încât nu există un temei legal pentru a proceda conform cererilor formulate. ... 62. De asemenea, încheierea de sesizare cuprinde argumente succinte, dar clare, cu privire la netemeinicia demersului de actualizare a pensiei prin prisma argumentelor reclamantului, ceea ce arată că instanța de trimitere - presupunând că ar fi depășit impedimentul pe care ea însăși l-a indicat, evocat la paragraful 35 al prezentei decizii - nu a identificat în speță o normă aplicabilă neclară, lacunară sau susceptibilă de interpretări diferite, astfel că nu sunt întrunite circumstanțele necesare pentru a considera că întrebarea formulată se referă la o veritabilă chestiune de drept. ... 63. Suplimentar, dar relevant, se reține că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamant (primul petit) s-a solicitat revizuirea deciziei de pensie emise în anul 2020 în beneficiul acestuia, prin raportare la nivelul salariului minim brut pe țară garantat prin hotărârile de Guvern succesive evocate la secțiunea a II-a a prezentei decizii. ... 64. În absența vreunei modificări a cererii de chemare în judecată și, totodată, fără să fi avut loc o calificare de către instanță a obiectului cauzei prin prisma prevederilor legale invocate [cum era posibil a se proceda conform art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă], tribunalul a sesizat instanța supremă cu o întrebare referitoare la posibilitatea actualizării pensiei militare de stat prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată prin respectivele acte normative. ... 65. Pensia militară de care beneficiază reclamantul a fost stabilită în baza Legii nr. 223/2015. ... 66. Jurisprudența asigurărilor sociale a recunoscut în mod uniform necesitatea completării legii speciale cu legea generală din materia stabilirii pensiilor din sistemul public, în măsura în care ea nu contravine legii speciale și de aceea în practica instanțelor au fost valorificate, când au fost îndeplinite cerințele legale, și dispozițiile din legea generală referitoare la revizuirea drepturilor de pensie, care erau cuprinse în art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 263/2010“), aplicabilă litigiului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 67. Potrivit alin. (1) al art. 107 evocat, „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.“ ... 68. Prin urmare, reclamantul a învestit tribunalul cu o cerere prin care solicită redimensionarea drepturilor sale de pensie pe calea revizuirii, operațiune care presupune că ulterior stabilirii pensiei se constată erori în demersul administrativ anterior de stabilire a cuantumului pensiei (în sensul că elementele necesare corectei determinări a pensiei în mod eronat nu au fost avute în vedere). ... 69. Operațiunea actualizării pensiei - indicată în cuprinsul întrebării formulate - are un alt conținut juridic și a fost reglementată anterior prin fostul art. 60 din Legea nr. 223/2015, care prevedea „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (…)“. ... 70. Ulterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2017“), actualizarea pensiilor militare de stat a fost reglementată de art. 59 din Legea nr. 223/2015 („Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“), în timp ce art. 60 a primit o altă formă, ce reglementează o plafonare a pensiilor în discuție. ... 71. În prezent, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor militare de stat cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, comunicat de Institutul Național de Statistică. ... 72. Din această expunere teoretică rezumativă rezultă că există o diferență indiscutabilă de conținut și regim juridic între operațiunea de revizuire a pensiei și cea de actualizare a pensiei militare de stat. ... 73. Cu toate acestea, în condițiile în care reclamantul a învestit instanța cu o cerere de revizuire, tribunalul a dispus sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu o întrebare privind posibilitatea de actualizare a pensiei reclamantului. ... 74. Acest context nu permite instanței supreme să rețină în cauză îndeplinirea cerinței de admisibilitate ca problema de drept ce face obiectul întrebării să fie relevantă pentru soluționarea pe fond a cauzei. ... 75. Cu privire la a doua întrebare din Sesizarea nr. 2.342/1/2024 se observă că ea reproduce întocmai solicitarea reclamantului, care a cerut obligarea pârâților - Casa de Pensii Sectorială a MAI și MAI - la recalcularea tuturor soldelor și la plata diferențelor acestora cu celeritate, până la trecerea în rezervă (cu dobânda aferentă și rata inflației la data plății efective), astfel: solda de grad și de funcție raportate la o VRS de 600 lei, de la 1.05.2017, la care să se adauge sporurile și celelalte drepturi în concordanță cu Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare („Legea-cadru nr. 284/2010“), respectiv cu un coeficient al soldei de funcție la o VRS de 600 lei, sumă la care se raportează celelalte elemente ale soldei și ale soldei de grad. ... 76. Prima observație relevantă este că întrebarea nu privește aplicarea unei norme legale, pentru că nici reclamantul și nici instanța de trimitere nu au indicat care este dispoziția legală care ar justifica demersul de determinare a soldei reclamantului începând cu data de 1.05.2017 pe baza unei valori de referință sectoriale de 600 de lei. ... 77. Mecanismul de unificare utilizat de instanța de trimitere nu poate fi conceput în absența incidenței în cauza pendinte a unei norme legale ale cărei aplicare și interpretare să implice o dispută judiciară, pentru că tocmai acesta din urmă este scopul sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 78. De asemenea, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se poate substitui instanței de trimitere pentru a cerceta și determina care ar putea fi norma legală aplicabilă raportului juridic și care este disputa juridică născută în legătură cu aplicarea respectivei norme. ... 79. De aceea, odată cu indicarea prevederii legale a cărei interpretare sau clarificare se cere, instanța de trimitere este ținută să expliciteze în cuprinsul încheierii de sesizare care este chestiunea de drept necesar a fi dezlegată, de unde rezultă caracterul neclar sau incomplet al respectivului text legal aplicabil cauzei. ... 80. În acest context, în absența oricărui considerent în încheierea tribunalului, observând că acestei părți a sesizării îi lipsește un element esențial, instanța supremă reține că cerința de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept nu este îndeplinită. ... 81. Cu privire la Sesizarea conexată nr. 2.740/1/2024 se apreciază, similar, în sensul absenței unei chestiuni de drept veritabile necesar a fi dezlegată. ... 82. Astfel, în cauza aflată pe rolul Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, reclamantul - beneficiar al unei pensii militare de stat - solicită instanței ca veniturile sale salariale pentru o perioadă anterioară pensionării să fie determinate prin raportare la o valoare sectorială de referință de 605,225 lei, valoare la care se referă considerentele Deciziei nr. 34 din 6 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 14 septembrie 2022. ... 83. Decizia nr. 34 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, evocată la paragraful anterior, a soluționat o sesizare ce privea modul de stabilire a salariilor personalului plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională „Justiție“, fiind în discuție recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente acesteia la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei. ... 84. În sesizarea conexată nu s-a indicat de către reclamant care este dispoziția legală care ar justifica determinarea soldei sale, ca fost militar încadrat în Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș“ al Județului Arad, prin raportarea la repere specifice familiei ocupaționale „Justiție“, alta decât cea din care a făcut el parte în exercitarea funcției ca militar activ. ... 85. Corespunzător, nici instanța de trimitere nu a identificat în dispozitivul sau în considerentele încheierii de sesizare norma legală a cărei interpretare se solicită instanței supreme, astfel încât, pentru aceleași argumente expuse supra, vor fi respinse ca inadmisibile sesizările conexate. ... 86. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...