Decizia ÎCCJ nr. 45/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 71. Temeiul de drept al sesizărilor conexate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 72. În materia enunțată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență. ... 73. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 74. Raportând elementele specifice fiecărei sesizări la condițiile de admisibilitate expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în ambele dosare, sesizările sunt admisibile. ... 75. Astfel, în ambele cauze, pretențiile deduse judecății se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 vizând actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice. ... 76. În această procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată atât de un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță, cât și de un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, în calea de atac. ... 77. În privința existenței unei chestiuni de drept veritabile, aptă de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, se constată că această condiție este impusă de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar noțiunea respectivă are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din actul normativ prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 78. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 79. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară sau neclară), fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 80. Având în vedere aceste considerente teoretice, chestiunea de drept invocată este apreciată ca având un grad de dificultate de natură a justifica intervenția instanței supreme, ținând cont de faptul că asupra acestei probleme de drept au fost pronunțate soluții divergente, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești identificate la nivelul tribunalelor și curților de apel, menționate în cadrul capitolului VII, conturându-se deja riscul unei jurisprudențe neunitare, ca urmare a interpretării diferite a dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015. ... 81. În ceea ce privește condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzelor, se reține existența unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea pe fond a cauzelor, în sensul că dezlegarea chestiunii de drept ce se va da în prezenta cauză este de natură să producă un efect concret asupra soluțiilor ce urmează a fi pronunțate de către instanțele de trimitere, întrucât vizează o chestiune esențială pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății în ambele cauze. ... 82. Referitor la condiția nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizărilor, sub forma unor dezlegări de principiu ale aceleiași chestiuni de drept sau ale unei chestiuni similare, prin mecanismele reglementate de lege în acest scop, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii, se constată din verificările efectuate în acest sens că nu au fost identificate astfel de decizii date de instanța supremă în materia vizată, care să ofere repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzelor. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 83. Trecând la analizarea fondului sesizărilor, în primul rând, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, deși formularea acestora este realizată în mod diferit în cele două dosare, în esență se circumscrie aceleiași chestiuni de drept cu caracter general ce necesită dezlegare, respectiv „Dacă sintagma «vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie» din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă“. ... 84. În ceea ce privește cadrele militare, dreptul acestora la pensia de serviciu este reglementat în prezent prin Legea nr. 223/2015. ... 85. Reclamanții din dosarele în care s-au formulat sesizările sunt pensionari militari în temeiul Legii nr. 164/2001 (Dosarul nr. 22.396/3/2023), și, respectiv, în temeiul actelor normative anterioare Legii nr. 164/2001 - Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, aprobat prin Legea nr. 43/1977 (Dosarul nr. 1.050/117/2024). ... 86. Legea nr. 223/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a fost adoptată într-o materie care, în timp, a suferit mai multe modificări, nefiind prima reglementare prin care pensiile, cel puțin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public. ... 87. Această lege a exprimat voința autorității legiuitoare din România de a reveni la sistemul pensiilor militare de stat, care a funcționat în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001, și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010 (adică în intervalul 10.04.2001-3.07.2010). ... 88. Art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevedea următoarele: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; (...).“ ... 89. Potrivit art. 3 din Legea nr. 119/2010: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. (2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1) , care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 90. Legiuitorul a prevăzut, cu această ocazie, recalcularea pensiilor militare prin integrarea acestora în sistemul pensiilor publice, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 prevăzând explicit: „(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, (...)“, iar potrivit art. 7 alin. (1) : „(1) Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 91. La rândul său, în mod corelativ cu Legea nr. 119/2010, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a abrogat Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice și Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a cuprins, în forma sa inițială, dispoziții referitoare la modul de calcul al pensiilor cadrelor militare. ... 92. Astfel, întrucât art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 prevedea că: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. (...) c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, (...);“, acestei categorii de pensionari îi sunt aplicabile prevederile incluse în capitolul IV, secțiunea a 6-a din lege, referitoare la calculul pensiilor, care se determină „prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. ... 93. Aceste dispoziții legale au permis recalcularea pensiilor militare potrivit modalității aplicabile pensiilor din sistemul public, inclusiv din perspectiva adăugării perioadelor lucrate în sistemul public și nevalorificate, atât anterior deschiderii dreptului la pensie, cât și după acest moment. ... 94. Astfel, în plus față de modalitatea concretă de calcul al pensiei din sistemul public, potrivit algoritmului prevăzut de art. 76 și următoarele din Legea nr. 19/2000, art. 107 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 prevedea și posibilitatea adăugării stagiilor de cotizare efectuate anterior și nevalorificate sau efectuate ulterior deschiderii dreptului la pensie. ... 95. Așadar, în temeiul acestor dispoziții legale, au fost emise pentru cadrele militare decizii de recalculare a pensiilor care au valorificat în sistemul public perioadele de vechime omise sau perioade lucrate ulterior trecerii în rezervă, pentru că în sistemul public de pensii fiecare an lucrat, anterior sau ulterior pensionării, era relevant în perioada în care a fost în vigoare Legea nr. 263/2010. ... 96. Prin Legea nr. 223/2015, în vigoare din 1.01.2016, care a abrogat și dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 (care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii), legiuitorul a reinstituit o reglementare și un mod de calcul speciale pentru pensiile militare de stat, diferite de principiile aplicabile potrivit Legii nr. 263/2010 (Decizia Curții Constituționale nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2023). ... 97. După intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, respectiv 1.01.2016, art. 109 alin. (1) din lege nu mai permite valorificarea stagiilor de cotizare ulterioare trecerii în rezervă, care nu au fost valorificate din diverse motive în perioada ființării Legii nr. 263/2010, până la data de 31.12.2015: „Pensiile militarilor, (...) recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, (...) devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită (...).“ ... 98. Acest lucru înseamnă că vechimea valorificată deja după data ieșirii la pensie, în perioada în care pensiile militare au fost incluse în sistemul public de pensii, nu mai poate fi extrasă din deciziile de pensionare ale beneficiarilor, necontestate, neexistând un temei legal în acest sens, vechimea respectivă fiind valorificată, la cererea beneficiarilor, în baza dispozițiilor legale în vigoare la epoca respectivă, nemaifiind posibilă valorificarea separată, în sistemul public de pensii, a acelorași stagii de cotizare, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. ... 99. Mai mult, art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 oferă posibilitatea valorificării, chiar în procesul de recalculare instituit de acest act normativ, a unor stagii nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de momentul realizării acestora (anterior sau ulterior trecerii în rezervă). ... 100. Dacă totuși, după această recalculare în baza art. 109 alin. (5) din actul normativ sus-menționat, au mai rămas stagii nevalorificate din diverse motive, art. 109 alin. (6) din aceeași lege prevede că „stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5) , precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii“. ... 101. Acesta este motivul pentru care art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la faptul că pensiile militare „se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“, în sensul că se are în vedere faptul că ultima decizie de pensie, recalculată în baza Legii nr. 263/2010 sau chiar în baza art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, putea include și perioadele lucrate după trecerea în rezervă, dispozițiile legale permițând acest lucru. ... 102. Practic, abia după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, când pensiile militare au fost redefinite ca atare și au fost scoase din sistemul public de pensii, art. 109 alin. (6) nu a mai permis valorificarea perioadelor lucrate ulterior trecerii în rezervă în sistemul pensiei militare, ci doar în sistemul public de pensii, toate perioadele cuprinse în deciziile anterioare de recalculare fiind deja valorificate sub imperiul legilor în vigoare la momentul emiterii lor și urmează a fi preluate în decizia de recalculare a pensiei militare în baza Legii nr. 223/2015. ... 103. Pe de altă parte, sintagma supusă analizei din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu face nicio distincție între vechimea valorificată ca militar și cea din sistemul public, referindu-se în general la „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“. ... 104. În mod corelativ, art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 stabilește într-o manieră explicită, fără a se referi doar la vechimea valorificată ca militar, unul din elementele în baza căruia se recalculează pensiile militarilor prevăzute la art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016“. ... 105. Într-o interpretare literală a tezelor finale ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și a art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, se constată că legiuitorul a avut în vedere, în mod clar, ultima decizie de pensie, și nu decizia inițială, obținută la momentul ieșirii la pensie, ceea ce conduce la concluzia că sintagma „vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare“ se referă la întreaga vechime a beneficiarului pensiei, indiferent de plasarea în timp a acesteia în raport de momentul trecerii în rezervă. ... 106. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat, în Decizia nr. 338 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, că, potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Astfel, chiar dacă în urma procesului de recalculare a pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 potrivit noii reglementări cuprinse în Legea nr. 223/2015 ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic, este păstrat în plată cuantumul avantajos pentru beneficiar, astfel că beneficiarul pensiei nu va suferi, în mod concret, o diminuare a cuantumului pensiei. ... 107. Prin urmare, „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, deci practic la toată vechimea beneficiarului pensiei, indiferent că este anterioară sau ulterioară momentului trecerii în rezervă, valorificată în decizia inițială de pensionare [care, evident, include atât vechimea prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) din lege, cât și perioada lucrată după trecerea în rezervă], astfel cum rezultă din ultima decizie de pensie, ca urmare a recalculării, emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016. ... ... ...