Decizia ÎCCJ nr. 118/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizărilor 58. Temeiul de drept al prezentelor sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 59. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 60. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se prevede: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 61. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 62. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“. ... 63. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 64. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizărilor conexate, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 65. Referitor la primele două condiții legale se reține că acestea sunt îndeplinite întrucât cauzele se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, respectiv Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, care judecă în apel, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 66. De asemenea, litigiile se circumscriu domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de o organizație sindicală, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, instituție publică, obiectul cauzei vizând obligarea angajatorului la modificarea fișelor de post în vederea acordării indemnizațiilor de doctorat, în vreme ce curtea de apel a fost învestită cu apelul formulat de către reclamantul sindicat, în numele membrilor săi, într-o cauză ce are ca obiect obligarea instituției publice Filarmonica Banatul la plata sporului pentru titlul științific de doctor. ... 67. În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie remarcat că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 68. Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 69. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 70. Nu poate fi omis în acest sens că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată care, astfel, este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 71. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 72. Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită instanței supreme este una reală, având vocație de a convinge, și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de a admisibilitate a sesizării. ... 73. În acest context se observă că instanțele de trimitere, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Iași - Secția I civilă, deși au apreciat că se impune declanșarea mecanismului hotărârii prealabile în ceea ce privește interpretarea art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv a art. XXXVIII și XXXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, nu au prezentat niciun argument care ar justifica o atare sesizare a instanței supreme, în cuprinsul încheierilor motivându-se exclusiv și la modul general că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fără a indica în concret problema de drept ce trebuie dezlegată din perspectiva posibilității ivirii unei jurisprudențe divergente. ... 74. Astfel, în ceea ce privește sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția I civilă, cu referire la interpretarea art. XXXVIII și XXXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, instanța de trimitere a reținut obligativitatea sesizării instanței supreme, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă. ... 75. Chiar dacă aprecierea condiției existenței unei chestiuni de drept veritabile comportă anumite nuanțări impuse de contextul și scopul edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, nu este totuși posibilă învestirea instanței supreme pentru dezlegarea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii civile. Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie în sarcina instanțelor specializate în materia ce intră sub auspiciile actului normativ obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care se pune problema aplicării unei dispoziții legale care nu a format obiectul unei dezlegări de principiu a instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare, ci doar în situația existenței unei norme susceptibile de interpretări diferite, caz în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării incertitudinii care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 76. Analizând potențialul acestei dispoziții de a genera jurisprudență neunitară, este de reținut că norma în discuție este susceptibilă de interpretări diferite prin prisma obligației stabilite în sarcina angajatorilor prin art. XXXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 prin coroborare cu dispozițiile art. XXXVIII din același act normativ, de modificare a fișei postului în sensul identificării unor atribuții obiective și cuantificabile în toate situațiile în care salariatul deține titlul științific de doctor sau dacă textul legal permite angajatorilor emiterea unei dispoziții (raport, referat) prin care să constate, în urma verificărilor, că salariatul nu îndeplinește atribuții în legătură cu care să aplice criteriile la care legea face trimitere. ... 77. Referitor la întrebarea ce face obiectul Dosarului nr. 2.098/1/2024, conexat, instanța de trimitere sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problema dacă „dispozițiile art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile/vizează personalul contractual care nu își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă nu are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar“. ... 78. În opinia Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, modul de interpretare a dispozițiilor legale se impune însă cu evidență, întrebarea adresată nereflectând așadar dubiul cu privire la dreptul aplicabil în cauză. ... 79. Instanța de trimitere recunoaște explicit că nu se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză, fiind neîndoielnic în opinia sa că, din interpretarea coroborată dispozițiilor art. 19^1 din Legea-cadru nr. 284/2010 și art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă că, în ceea ce privește personalul plătit din fonduri publice, cerințele legale se impun a fi respectate, având în vedere inclusiv dezlegările anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii. ... 80. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale menționează că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 26 din 2 martie 2020, oferind repere concrete de interpretare a dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilind că viziunea constantă a legiuitorului în privința condițiilor de acordare a sporului/indemnizației de doctorat a fost aceea potrivit căreia „este îndrituit la a beneficia de acest spor cel care deține titlul științific de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea“, iar „sintagma «în domeniul pentru care deține titlul» se impune să fie raportată la Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/ programelor de studii universitare sau la sfera atribuțiilor de serviciu, astfel cum aceasta rezultă din fișa postului“. ... 81. Luând în considerare statuările menționate ale instanței supreme, apreciate ca fiind relevante în interpretarea textelor legii indicate în sesizare, este necesar a se reaminti că lămurirea modalității de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. În lipsa unor asemenea ipoteze care să reflecte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, astfel cum este situația în prezenta sesizare, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern și, după caz, reperele jurisprudențiale obligatorii care se desprind din deciziile instanței supreme mai sus evocate. ... 82. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării formulate în Dosarul nr. 2.202/30/2023 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a acestei sesizări. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării formulate de Tribunalul Iași - Secția I civilă 83. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă, mai întâi, că, drept urmare a solicitării adresate de instanța supremă, deși instanțele nu au transmis jurisprudență care să tranșeze problemele de drept sesizate, pot fi identificate indicii ale unei posibile jurisprudențe neunitare prin raportare la opiniile exprimate de judecătorii specializați în materia litigiilor de muncă. ... 84. Astfel, cele mai multe dintre instanțele care au comunicat puncte de vedere cu privire la problemele de drept sesizate au apreciat că art. XXXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 trebuie interpretat în legătură cu art. XXXVIII din aceeași ordonanță de urgență, în sensul în care se instituie o obligație pentru angajator de a modifica fișele de post în condițiile art. XXXV, prin folosirea unor criterii obiective prin care să fie valorificată suplimentar și cuantificată activitatea salariatului ce deține titlul de doctor, și nu apare ca suficientă emiterea unui raport intern în sensul în care doar se constată neîndeplinirea condițiilor cumulative necesare acordării indemnizației pentru titlul de doctor. ... 85. A existat însă și un punct de vedere nuanțat, în sensul în care se instituie posibilitatea interpretării obligativității de modificare a fișelor de post doar în ipoteza reglementată de art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 86. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare s-a considerat, de către majoritatea judecătorilor specializați în soluționarea acestui tip de litigii, că în ipoteza modificării fișei postului în condițiile art. XXXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 calculul și plata indemnizației aferente se cuvin salariatului de la data modificării fișei postului, întrucât anterior acestui moment nu există elemente concrete care să permită verificarea modalității în care activitatea salariatului care deține titlul științific de doctor a fost valorificată suplimentar. A fost exprimat și un punct de vedere diferit, în sensul în care calculul și plata indemnizației aferente titlului de doctor trebuie să se realizeze de la data la care salariatul a formulat cererea de acordare a dreptului. ... 87. În concret, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 reglementează într-un număr mare de domenii, valorizând instituția delegării legislative, reglementată de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României. ... 88. Textele legale indicate de către instanța de trimitere - Tribunalul Iași - Secția I civilă - în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt cele ale art. XXXV, XXXVIII și XXXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 89. Analizând inclusiv arhitectura Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care modifică și completează un număr considerabil de acte normative, se poate observa că legiuitorul delegat a înțeles să intervină punctual asupra unuia sau mai multor articole dintr-un act normativ, trecând ulterior la următorul text/act normativ ce se impunea modificat/completat. ... 90. În acest sens se observă că art. XXXV din ordonanța de urgență vizează aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021, art. XXXVI face referire la aplicarea prevederilor art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare, art. XXXVII vizează art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, cu modificările ulterioare, pentru ca art. XXXVIII să facă vorbire despre modificarea art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 (în sensul condiționării acordării indemnizației de doctorat de modificarea fișei postului salariatului care deține acest titlu științific), iar art. XXXIX să trimită la un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, pentru operarea cuvenitelor modificări ale acesteia, în condițiile art. XXXV. ... 91. Respectarea normelor de tehnică legislativă, astfel cum sunt ele definite în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la structura și modul de sistematizare a conținutului unor acte normative, ar face dificilă o interpretare în sensul în care modificarea sau completarea acestora s-ar putea realiza prin procedee tehnice cum pare a fi cel din finalul art. XXXIX, care trimite la art. XXXV, generând confuzie în condițiile în care Legea nr. 5/2021 nu cuprinde dispoziții care să reglementeze problematica salarizării din perspectiva condițiilor de acordare a indemnizației pentru titlul științific de doctor, aplicarea prevederilor sale legale fiind de altfel suspendată până la 1 ianuarie 2025. ... 92. În mod justificat s-ar putea pune inclusiv problema imposibilității compatibilizării termenului de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței (15 decembrie 2023) pentru modificarea fișelor de post, cu data de 1 ianuarie 2025, până la care prevederile Legii nr. 5/2021 au fost suspendate^1. ^1 În prezent, suspendate până la 1 ianuarie 2026, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare. ... 93. Interpretând sistematic textul actului normativ, prin așezarea normei de interpretat în context și la instituția juridică din care face parte, se constată că voința legiuitorului a fost aceea ca indemnizația pentru titlul științific de doctor, ale cărei condiții de acordare sunt enunțate în art. XXXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, să fie analizată în legătură cu art. XXXIX din aceeași ordonanță de urgență, în sensul în care se instituie, într-un termen legal, o obligație pentru angajator de a modifica fișele de post, în măsura în care identifică în atribuțiile prevăzute în fișa postului criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deține titlul de doctor. ... 94. Dintr-o altă perspectivă, parcurgând procesul legislativ care a condus la adoptarea acestui act normativ în scopul de a determina voința legiuitorului și pentru a facilita înțelegerea acestuia, se constată că în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 se arată, cu privire la Legea nr. 5/2021, că aceasta „a intrat în vigoare, potrivit art. 78 din Constituție (...), la 3 zile de la data publicării acesteia, respectiv la data de 14.01.2021, aplicarea ei a fost amânată prin act normativ, până la data de 1 ianuarie 2024, datorită impactului financiar pe care îl generează“. ... 95. Cu privire la prevederile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se arată că, în prezent, „personalul din sectorul bugetar beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) deține titlul științific de doctor și b) își desfășoară activitatea în domeniul în care a obținut respectivul titlu. Indemnizația în discuție face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, iar rațiunea acordării acestei indemnizații este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă (Decizia Curții Constituționale nr. 695/2019)“. ... 96. Acest document de motivare necesar, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, în cadrul procedurii de adoptare a legilor, constituie un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică, care presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție, având o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. ... 97. În acest sens se observă că, potrivit Notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, rațiunea pentru care aplicarea Legii nr. 5/2021 a fost amânată se datorează impactului financiar pe care îl generează, în vreme ce modificarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost justificată prin nevoia de a îmbunătăți performanțele salariaților la locul de muncă, de a stimula participarea lor la viața științifică și de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat. ... 98. Finalitatea urmărită de legiuitorul delegat prin art. XXXV, respectiv art. XXXVIII și XXXIX din ordonanța de urgență este așadar diferită, neexistând posibilitatea interpretării lor coroborate. ... 99. Nu în ultimul rând, avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de ordonanță de urgență, emis în considerarea art. 79 alin. (1) din Constituție, analizează propunerea de modificare a art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 în considerarea art. XXXV din ordonanța de urgență, ceea ce ne poate îndreptăți să presupunem că forma finală a actului normativ a fost diferită, din punctul de vedere al numerotării articolelor, de cea inițială, avută în vedere de Consiliu, art. XXXV inițial devenind art. XXXVIII în forma finală, ceea ce ar explica și trimiterea pe care art. XXXIX o face în finalul său la art. XXXV (judicios la art. XXXVIII). ... 100. O altă problemă sesizată de către instanța de trimitere - Tribunalul Iași - Secția I civilă - privește modul concret în care se îndeplinește obligația legală, punând în discuție caracterul insuficient al emiterii unui raport intern în sensul în care se constată neîndeplinirea condițiilor cumulative necesare acordării indemnizației pentru titlul de doctor. ... 101. Prin modificarea adusă art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 s-au stabilit condițiile de valorificare a titlului științific de doctor deținut de un salariat în sensul că, pe lângă condiția existentă deja, respectiv ca deținătorul titlului științific de doctor să își desfășoare activitatea în domeniul pentru care deține titlul, s-a adăugat cerința de a avea prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile, care să permită verificarea valorificării activității în mod suplimentar, modificarea fișelor de post impunându-se a fi realizată într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. ... 102. Așadar, începând cu data de 1 ianuarie 2024, are loc o modificare a viziunii legiuitorului privind condițiile de valorificare a supracalificării profesionale, acesta înlăturând criteriul exclusiv de acordare a indemnizației întemeiat pe deținerea titlului științific și instituind cerințe suplimentare legate de atribuțiile postului ocupat de salariat. ... 103. Noile condiții se referă, în primul rând, la identificarea, între atribuțiile salariatului, a acelora care conduc la desfășurarea, în intervalul de timp pentru care se face plata indemnizației, a unei activități suplimentare în legătură cu specificul muncii și în domeniul în care și-a finalizat studiile doctorale, corespunzătoare gradului de competență profesională atestată de titlul științific în discuție. În al doilea rând, presupun verificarea lunară a modului în care activitatea salariatului deținător al titlului de doctor este valorificată suplimentar în raport cu aceste atribuții obiective și cuantificabile, identificate anterior. ... 104. Prin urmare, se reține că angajatorul are obligația de a modifica fișa postului pentru personalul care deține titlul științific de doctor în măsura în care identifică atribuții obiective și cuantificabile care să concretizeze în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deține acest titlu. Corelativ, în situația în care specificul muncii salariatului nu permite identificarea acelor atribuții prin care să se valorifice în mod suplimentar activitatea supraspecializată în domeniul respectiv, constatarea inexistenței acestor atribuții poate fi materializată, în absența unei dispoziții exprese a legii, într-un act al angajatorului (dispoziție, raport sau referat justificativ al evaluării), prin care să se constate că salariatul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, care să stea la baza deciziei de a nu-i plăti indemnizația aferentă acestui titlu în perioada respectivă. ... 105. În ceea ce privește cea de-a doua chestiune de drept, în ipoteza modificării fișei postului în condițiile art. XXXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, calculul și plata indemnizației aferente se cuvin salariatului de la data modificării acesteia întrucât, anterior acestui moment, nu există elemente concrete care să permită verificarea modalității în care activitatea salariatului care deține titlul științific de doctor a fost valorificată suplimentar. ... ... ...