Decizia ÎCCJ nr. 55/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 45. Sesizările de față sunt fundamentate pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu de reglementare, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 46. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, atât sub aspect substanțial, cât și de ordin procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 47. În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 48. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate anterior enunțate, se constată că nu este îndeplinită cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept. ... 49. Referitor la această condiție se reține că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ținut seama, printre altele, de împrejurarea că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Totodată, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“ apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 50. În lipsa unei definiții legale a sintagmei „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă ori neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 51. În cauză, instanțele de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dezlege în principiu măsura în care, în ipoteza în care plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 s-a făcut ca urmare a declarării neconstituționale a legii de abrogare a normelor prin care fuseseră instituite, sunt posibile acordarea dobânzii legale penalizatoare și actualizarea sumelor restante cu rata inflației. ... 52. Se cuvine subliniat că nici în Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, nici în Decizia nr. 678 din 28 noiembrie 2023, atunci când a stabilit, din perspectiva efectelor constatării neconstituționalității, că repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor indemnizației pentru limită de vârstă se va realiza ex officio, Curtea Constituțională nu a exclus posibilitatea acordării dobânzii legale penalizatoare și a actualizării sumelor restante cu rata inflației. ... 53. Tocmai de aceea demersurile judiciare inițiate în dosarele care se află pe rolul instanțelor de trimitere au fost fundamentate, în drept, pe dispozițiile art. 1.531 și 1.535 din Codul civil, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului, ce cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care a fost lipsit, iar în sesizările de față Înaltei Curți de Casație și Justiție i s-a solicitat să interpreteze, în vederea aplicării unitare, chiar aceste prevederi legale, cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata cu întârziere a indemnizațiilor pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006, în ipoteza în care aceasta s-a făcut ca urmare a declarării neconstituționale a actului normativ de abrogare a dispozițiilor legale prin care au fost recunoscute. ... 54. În aceste condiții, problema de drept supusă interpretării nu ridică o veritabilă dificultate, dispozițiile legale anterior evocate nefiind nici lacunare, nici incomplete, nici neclare. ... 55. Ele se regăsesc în capitolul II („Executarea silită a obligațiilor“) din titlul V („Executarea obligațiilor“) al cărții a V-a („Despre obligații“) din Codul civil; așadar, își găsesc aplicarea în materia răspunderii civile, contractuale sau delictuale. ... 56. Interpretarea textelor de lege în discuție a fost însă deja realizată, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011. ... 57. În considerentele acestei decizii s-au reținut următoarele: „Întrucât, pentru a se angaja răspunderea civilă contractuală se impune preexistența unui contract, ori de câte ori nu sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale, sunt aplicabile regulile privind răspunderea civilă delictuală, care reprezintă dreptul comun în materia răspunderii civile. (...) Chiar dacă, în literatura de specialitate, aplicarea prevederilor din Codul civil din 1864 referitoare la efectele obligațiilor și în materia răspunderii civile delictuale a fost disputată, practica judiciară a fost constantă în acest sens. (…) Disputa doctrinară a fost însă tranșată prin art. 1.381 alin. (3) din Codul civil din 2009, în sensul că dreptului la repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor. Prin urmare, în cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit. (…) pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, este remediată prin (…) actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele prețurilor de consum. Însă principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.“ ... 58. Notând, așadar, că prin decizia menționată s-a statuat deja, de principiu, dar cu caracter obligatoriu, că, pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat titularilor unor creanțe prin plata cu întârziere a sumelor ce li se cuveneau, aceștia sunt îndreptățiți să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare, care pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele prețurilor de consum, având în vedere finalitățile distincte ale acestor despăgubiri, și anume menținerea valorii reale a obligației monetare la data efectuării plății, în cazul actualizării creanței cu rata inflației, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut în caz de investire a sumelor, dacă acestea ar fi fost plătite la scadență; în cazul dobânzii penalizatoare, care are caracter moratoriu (lucrum cessans), se reține că problema de drept supusă dezlegării nu mai prezintă nicio dificultate. ... 59. De altfel, examenul jurisprudenței instanțelor naționale a evidențiat o unică abordare în interpretarea prevederilor legale în dezbatere, care a condus la admiterea cererilor ce le-au fost deduse judecății. ... 60. Opiniile teoretice contrare, prezentate de două dintre instanțele de sesizare, și punctele de vedere exprimate de judecătorii din cadrul a trei tribunale nu au aptitudinea de a demonstra că problema de drept prezintă vreun grad de dificultate, iar ele expun o singură rezervă în a se ralia jurisprudenței uniforme, centrată pe lipsa culpei pârâților, care au procedat la sistarea plății indemnizației pentru limită de vârstă aplicând legea prezumată a fi constituțională. ... 61. Culpa sau lipsa ei, în această situație, nu constituie însă o chestiune de drept care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței, deoarece ea rămâne esențialmente atașată situației de fapt; așa fiind, revine instanțelor naționale îndatorirea ca, de la caz la caz, în funcție de circumstanțele concrete ale dosarului, să evalueze acest aspect. ... 62. Se cuvine amintit însă că tot în Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a reținut că „Debitorul poate fi exonerat de obligația de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanței stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenției unui caz fortuit sau a unui caz de forță majoră. (…) Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, (…) nu se poate reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constituție, «creanțele asupra statului sunt garantate»] și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț“. ... 63. Ca atare, instanțele naționale urmează să evalueze măsura în care apărările expuse în dosarele ce le sunt deduse judecății pot fi apreciate ca atare, pornind de la premisa că sistarea plății indemnizației pentru limită de vârstă, ca măsură prin care a fost pusă în aplicare legea, desigur prezumată a fi constituțională anterior statuării contrare, provine de la debitor, cel care a adoptat legile ale căror vicii de constituționalitate au fost validate prin decizii repetate ale Curții Constituționale. ... 64. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, raportate la art. 521 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ... ...