Decizia ÎCCJ nr. 423/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 45. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 46. Procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: a) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... b) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... c) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 47. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în calea de atac a apelului, la Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă. ... 48. Este îndeplinită și cea de-a doua condiție, întrucât sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței de urgență sus-menționate. Litigiul are ca obiect: obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, reprezentând sporul de 75% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, pentru întreaga activitate desfășurată de reclamantă în calitate de medic în cadrul blocului operator al spitalului pârât, proporțional cu timpul efectiv lucrat în blocul operator, pentru perioada 1.11.2022-31.12.2023; actualizarea drepturilor pecuniare reprezentate de sporul pentru condiții deosebit de periculoase solicitat, cu rata inflației; acordarea dobânzilor legale asupra sumelor datorate cu titlu de spor, calculate de la data la care ar fi trebuit acordate și până la data plății efective; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. ... 49. Evaluând elementele încheierii instanței de trimitere, cu privire la cele două întrebări care fac obiectul sesizării, se reține că nu este îndeplinită, însă, a treia condiție de admisibilitate, ce vizează existența unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 50. Referitor la existența unei chestiuni de drept, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 o prevede drept condiție de admisibilitate a sesizării, iar, potrivit preambulului ordonanței de urgență, la adoptarea sa s-a ținut seama și de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Așa fiind, jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu această condiție, rămâne actuală și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 51. În lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că problema de drept ce se cere a fi lămurită trebuie să presupună serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, astfel încât să necesite rezolvarea de principiu în procedura hotărârii prealabile, iar nu interpretarea și aplicarea unui text de lege clar, în raport cu circumstanțele particulare ale litigiului, ori existența unor simple obstacole, ce ar putea fi înlăturate printr-o reflecție mai aprofundată a judecătorului cauzei. Cu alte cuvinte, problema de drept trebuie să fie veritabilă sau dificilă, adică susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, a caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni justificate, față de imprecizia textului legal, care, pe baza interpretării, printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice și poate determina o jurisprudență neunitară. ... 52. Prin urmare, concluzia instanței de trimitere, în sensul că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmată de expunerea clară a punctului său de vedere, nu este suficientă, fiind necesară prezentarea argumentelor pentru care există o reală dificultate de interpretare, întrucât prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă au în vedere dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept esențiale și controversate, ce prezintă o dificultate suficient de mare, rezultată din dispoziții legale complexe, îndoielnice sau lacunare. ... 53. Împrejurarea că instanța de trimitere nu are niciun fel de dificultate în legătură cu interpretarea textelor de lege rezultă, cu pregnanță, din conținutul încheierii de sesizare, în care a fost expusă o interpretare clară. ... 54. Astfel, instanța de trimitere a arătat că medicul rezident care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă în cadrul unei unități sanitare este în drept să beneficieze, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului de lucru și pe perioada cât desfășoară acea activitate, de sporurile pentru condiții de muncă stabilite de ordonatorul de credite pentru locurile de muncă, în care, alături de celelalte categorii de personal, își desfășoară activitatea și medicul rezident. ... 55. În acest context, se constată că instanța de trimitere nu se confruntă cu o reală dificultate de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, care să necesite declanșarea mecanismului hotărârii prealabile; în condițiile în care din încheierea de sesizare rezultă nevoia instanței de trimitere de confirmare a propriei modalități de interpretare nu se poate reține că problemele de drept care se cer a fi lămurite prezintă o dificultate suficient de mare, instanța supremă neputând fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării efective a unei cauze, întrucât această operațiune intră în competența exclusivă a instanței de judecată. ... 56. Dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză, sesizarea este inadmisibilă. ... 57. Totodată, se reține că dezlegarea chestiunii de drept cu care a fost sesizată instanța supremă aduce în discuție regulile de soluționare a concursului între normele de drept, astfel că sesizarea este, în mod evident, inadmisibilă, întrucât aparține judecătorului cauzei atributul aplicării regulilor de soluționare a conflictului juridic ierarhic dintre două acte normative cu valoare diferită, în sensul de a se stabili dacă un atare concurs se regăsește sau nu, referitor la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase, în ceea ce privește medicul rezident într-o specialitate chirurgicală, respectiv cel care desfășoară stagiul la secția de chirurgie, astfel cum este reglementat acest spor prin dispozițiile punctelor 8 și 9 de la lit. B din articolul unic al anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru, prin raportare la reglementările specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. b) de la capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 58. În procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie instanțelor de judecată în exercitarea atributului fundamental al acestora, de stabilire a normei incidente și de aplicare a legii, precum și de stabilire a modalității de interpretare a unor norme de drept în concurs din perspectiva forței lor juridice, întrucât judecătorul cauzei, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situație de fapt concretă. ... 59. În speță, aspectele sesizate conduc spre concluzia că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu vizează interpretarea unor dispoziții legale, ci doar realizarea unui raționament judiciar, care este atributul instanței învestite cu judecarea litigiului și care reprezintă cea mai importantă componentă a activității de judecată, a cărei delegare nu este permisă. ... 60. În egală măsură, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu -, pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 61. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dispozițiile legale a căror interpretare se solicită sunt clare, nefiind susceptibile de interpretări diferite sau contradictorii, și, de altfel, au făcut obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin deciziile menționate la capitolul IX din prezenta decizie. ... 62. Astfel, examenul atent al deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare menționate la capitolul IX din prezenta decizie relevă că instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate și valorificate, mutatis mutandis, de către instanța de trimitere în cauza cu care aceasta a fost învestită, aplicarea concretă și efectivă a legii constituind, în afara oricăror ambivalențe, atributul constituțional exclusiv al acesteia din urmă. ... 63. Mai mult, în practică nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate în legătură cu problemele de drept ce fac obiectul sesizării, instanțele judecătorești neconfruntându-se cu problema modului de interpretare a acestora. ... 64. Instanțele judecătorești consultate au transmis doar puncte de vedere teoretice, care coincid cu opinia exprimată și argumentată de instanța de trimitere în încheierea de sesizare. ... 65. În aceste circumstanțe, se constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite premisele necesare declanșării mecanismului hotărârii prealabile, așa cum rezultă ele din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, anume, „existența unui fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești“ care să reclame „necesitatea asigurării de urgență a unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice.“ ... 66. Scopul pronunțării unei hotărâri prealabile este acela de a asigura coeziune în plan jurisprudențial, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisprudențiale concrete, orientate către soluții diferite. Or, este evident că, în cazul prezentei sesizări, necesitatea și utilitatea unui astfel de demers nu se verifică atât timp cât, în practică, instanțele de judecată nu au soluționat astfel de litigii, hotărârea prealabilă neputând fi folosită ca un instrument de interpretare a legii în abstract. ... 67. În considerarea celor expuse, constatându-se că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării. ... ...