Decizia CCR nr. 752/2017Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat a fost modificat, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin Legea nr. 111/2017, iar în acest sens a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care își precizează poziția procesuală față de această modificare legislativă. Se arată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale, atât în forma avută înainte, cât și după ultima modificare legislativă, deoarece încalcă dreptul constituțional la proprietate privată, dat fiind faptul că, fără a fi vorba de o expropriere sau confiscare, măsuri reglementate constituțional, legea în cauză instituie măsuri prin care plafonează despăgubirile cuvenite pentru bunurile preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, în acest fel nemaiexistând un echilibru just între interesul public și cel privat. În acest sens, se arată că valorile minimale avute în vedere la evaluarea imobilelor, cuprinse în grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu mai sunt valabile la nivelul anului 2017, astfel încât nu se mai păstrează o proporție rezonabilă a despăgubirii, așa cum aceasta a fost avută în vedere de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Astfel, instanța europeană a avut în vedere o valoare a despăgubirii care să asigure un just echilibru, ca efect al respectării principiului proporționalității. Se mai arată, că, în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, a fost formulată o cerere de încuviințare a unei expertize de evaluare imobiliară, pentru a demonstra dacă justul echilibru despre care a vorbit Curtea europeană în cauza amintită a fost păstrat prin actul normativ criticat, iar cererea a fost respinsă ca inadmisibilă, cu motivarea că sunt aplicabile dispozițiile legale criticate, referitoare la evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Cu alte cuvinte, prin respingerea oricărei cereri în probațiune ca inadmisibilă, având în vedere aplicabilitatea prevederilor legale criticate, instanța de judecată nu mai poate aprecia dacă valoarea despăgubirii păstrează principiul proporționalității, relevat în jurisprudența Curții Europene. Se mai arată că, în mod corect, în deciziile Curții Constituționale pronunțate în această materie, s-a arătat că trebuie păstrat un just echilibru între interesul privat și cel public, cu referire la păstrarea echilibrului bugetar. Însă apreciază că prevederile legale criticate sunt de natură să afecteze acest just echilibru, fără a mai exista nicio pârghie legală de contestare, având în vedere faptul că, așa cum s-a arătat în cele ce preced, orice cerere în probațiune în materia evaluării imobilului care face obiectul deciziei de despăgubire este respinsă ca inadmisibilă de către instanța de judecată. Se mai invocă Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, paragraful 120, în care se arată că despăgubirile sunt calculate la „valoarea de circulație“ a bunului. Or, în opinia sa, nu se poate vorbi de o identitate între cele statuate de Curtea europeană, pe de o parte, și modalitatea de despăgubire reglementată prin textul de lege criticat, dat fiind faptul că judecătorul național nu mai poate stabili el însuși dacă este păstrată o proporție rezonabilă a despăgubirii, cu atât mai mult cu cât, prin aplicarea textului de lege criticat, valoarea despăgubirii se raportează la grilele notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, iar nu de la momentul despăgubirii. ...