Decizia ÎCCJ nr. 68/2025 (HP)Punctul VI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 03.03.2025 · dosar 2.288/1/2024
Punctul VI
VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 44. Tribunalul Galați a apreciat că Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se aplică mutatis mutandis și sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât egalizarea drepturilor salariale între persoanele care ocupă funcții similare se poate realiza, în cadrul instituțiilor sau autorităților publice, la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar. ... 45. Tribunalul Maramureș a considerat că, pentru stabilirea unui nivel maxim de salarizare în cadrul mai multor instituții sau autorități publice, art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune ca acele entități să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun, să aibă același scop, să îndeplinească aceleași funcții și aceleași atribuții și să se situeze la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar. ... 46. Curtea de Apel Suceava a apreciat că, deși la baza acordării drepturilor salariale de comparație stă o hotărâre judecătorească definitivă, analiza condiției similarității impune observarea naturii și caracterului dreptului acordat, care nu trebuie să fie edictat cu titlu particular, pentru a opera egalizarea la nivelul maxim. ... 47. Curtea de Apel Târgu Mureș a apreciat că dispozițiile art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2017 și ale art. 39 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impun obligația stabilirii salariului de bază la nivelul maxim, inclusiv pentru salariații instituțiilor finanțate din venituri proprii, respectiv administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale „Apele Române“. Obligația respectării bugetului aprobat nu se opune stabilirii salariului la nivel maxim, angajatorul trebuind să includă în cheltuielile de personal sumele cuvenite salariaților, conform art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 48. Tribunalul Brașov a apreciat că, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază trebuie stabilit la nivelul maxim aflat în plată în cadrul acestor instituții/autorități. ... 49. Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Ploiești au apreciat că egalizarea drepturilor salariale între persoanele care ocupă funcții similare se poate realiza în cadrul instituțiilor sau autorităților publice, la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, inclusiv sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017. ... 50. Tribunalul Constanța a apreciat că stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui consiliu județean nu se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcție similară în cadrul altor consilii județene din țară, nefiind îndeplinită cerința ca instituțiile publice să se afle „în subordinea aceluiași ordonator de credite“, conform art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 (sesizarea formulată în Dosarul nr. 1.999/118/2024). ... 51. Tribunalul București a apreciat că nu există o identitate/corespondență între Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sub aspectul scopului, funcțiilor și atribuțiilor personalului încadrat în aceste instituții. ... 52. Tribunalul Constanța a considerat că salariul reclamantei nu poate fi stabilit prin raportare la acei funcționari din cadrul altei direcții județene de sănătate publică, cât timp nu este îndeplinită cerința de a se afla în subordinea aceluiași ordonator de credite (sesizarea formulată în Dosarul nr. 2.998/118/2024). ... 53. Tribunalul Iași a apreciat că nu poate opera egalizarea la nivelul maxim aflat în plată între personalul din cadrul direcției de sănătate publică și cel care ocupă funcții similare din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, întrucât diferă competențele și atribuțiile acestora. ... 54. Curtea de Apel Suceava a apreciat că numai nivelul salariului de bază se poate stabili la nivelul maxim aflat în plată, nu însă și nivelul sporurilor care fac parte din salariul brut lunar (sesizarea formulată în Dosarul nr. 59/86/2023*). ... 55. Curtea de Apel Oradea a apreciat că stabilirea nivelului maxim de salarizare a personalului care desfășoară activitatea într-o administrație județeană a finanțelor publice se va face la nivelul maxim de salarizare aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul structurii centrale a ANAF și a tuturor direcțiilor regionale ale finanțelor publice din țară. ... 56. Tribunalul Vâlcea a apreciat că stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul nou-încadrat în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul instituției, cu includerea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare recunoscut altor salariați prin hotărâri judecătorești. ... 57. Tribunalul Alba a apreciat că, în ipoteza în care funcțiile se exercită în cadrul unor ordonatori de credite aflați în familii ocupaționale diferite, principiile egalității și legalității nu impun stabilirea unui nivel unic, maxim, de salarizare, lipsind condiția unei funcții similare care să justifice o atare soluție. ... 58. Tribunalul Iași a apreciat că simpla diferențiere salarială între angajați ai oficiilor teritoriale județene, având aceeași funcție și gradație, dă naștere automat la dreptul angajatului dezavantajat de a fi salarizat similar, fără ca cercetarea judecătorească să presupună un examen al atribuțiilor fiecărui angajat în parte (sesizarea formulată în Dosarul nr. 5.555/99/2022). ... ...
Sursa oficială ↗