Decizia ÎCCJ nr. 92/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. În Dosarul nr. 17.330/3/2020*, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost învestită cu judecarea apelului declarat de reclamantul - persoană fizică și a apelului incident declarat de apelantul-pârât Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Secția Parchetelor Militare - Unitatea Militară 02520 din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect „calcul drepturi salariale“. ... 11. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Secția Parchetelor Militare - Unitatea Militară 02520 din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat reîncadrarea și recalcularea soldei de funcție și a celorlalte drepturi aferente, pe baza valorii de referință sectoriale în plată (VRS) de 484,18 lei, începând cu data de 1 martie 2017, în temeiul prevederilor anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională și a prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 3.206 din 29 noiembrie 2019, în perioada 1 decembrie 2016-31 decembrie 2017, prin care se dispune ca procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale și parchetelor de pe lângă judecătorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, specialiștii IT și specialiștii din cadrul Ministerului Public să fie salarizați având în vedere valoarea de referință sectorială de 484,18 lei. ... 12. Pârâtul Ministerul Apărării Naționale, cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, făcând referire la prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale Deciziei nr. 23/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, ale Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, apreciind că aceasta din urmă are relevanță în speță, argumentele instanței de contencios constituțional fiind aplicabile și situației generate de modificările aduse prin Legea nr. 71/2015, deoarece respectiva dispoziție legală se referea la egalizarea veniturilor în raport cu nivelul maxim. ... 13. A susținut că dispozițiile legale exprese ce permit în cauză modificarea indemnizației de încadrare/salariului/soldei funcției de bază, raportat la nivelul maxim de salarizare, sunt art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, modificată prin Legea nr. 71/2015, cu interpretarea primită prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016. ... 14. A arătat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 nu a fost instituit un drept al instanțelor judecătorești de a legifera în viitor în materie de salarizare, apreciind totodată că, deși valoarea sectorială de referință ar trebui să fie unică în toată familia ocupațională „Justiție“, eventualele inechități pot fi evitate prin mecanismele de unificare a practicii judiciare puse la dispoziție de legiuitor. ... 15. Prima instanță a respins cererea în judecată formulată de reclamant, ca prescrisă, pentru perioada 1 martie 2017-16 iulie 2017 și, ca neîntemeiată, în rest. ... 16. Instanța de fond a constatat că, față de funcția deținută, reclamantului îi sunt aplicabile prevederile anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nefăcând parte din categoriile de personal limitativ enumerate în cuprinsul anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, astfel că nu poate beneficia de valoarea de referință sectorială de 484,18 lei, aplicabilă doar magistraților, personalului de specialitate juridică asimilat acestora, specialiștilor IT, specialiștilor și personalului auxiliar de specialitate și conex. ... 17. În cauză, reclamantul a formulat apel prin care a susținut că, în condițiile în care prin art. 11 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.632/C/2014, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că Secția Parchetelor Militare face parte din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, îi este aplicabilă anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 și că în categoria personalului de specialitate vizat de aceste prevederi sunt prevăzuți nu doar magistrații, ci și personalul de specialitate asimilat acestora, respectiv specialiștii IT, specialiștii și personalul auxiliar de specialitate conex. ... 18. Totodată, apelantul a invocat prevederile capitolului III art. 7 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din care rezultă că Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt asimilate structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale, iar personalul acestor structuri este subordonat ministrului apărării naționale numai în ceea ce privește aspectele de natură administrativă. ... 19. A susținut apelantul că, fiind încadrat în funcția de ofițer specialist în cadrul Secției Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu data de 1 martie 2017, a fost greșit salarizat potrivit anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, invocând sub acest aspect dispozițiile art. 138 alin. (3) , art. 132 alin. (6) și (7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 42 alin. (3) lit. i) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.632/C/2014, cu modificările și completările ulterioare, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 20. De asemenea, reclamantul-apelant a invocat dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, arătând că solda de funcție se calculează prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor de funcție cu valoarea de referință sectorială, făcând o prezentare a evoluției legislației în domeniu. ... 21. S-a mai invocat că, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 3.335 din 9 decembrie 2019, valoarea de referință sectorială utilizată la stabilirea drepturilor salariale ale personalului din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională a fost stabilită la 484,16 lei, începând cu data de 1 decembrie 2016. ... 22. La termenul de judecată din 12 septembrie 2024, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a pus în discuția părților aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 23. Prin Încheierea de ședință pronunțată la 26 septembrie 2024 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...