Decizia CCR nr. 634/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 2 lit. c) și lit. e) și art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 încalcă normele constituționale și europene invocate, întrucât sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, neexcluzând echivocul, aspect ce face imposibilă stabilirea cu exactitate a conținutului infracțiunii reglementate la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. Se susține că, întrucât legiuitorul nu a definit, în mod expres, noțiunile de „obligații fiscale“, „acte contabile“, „documente legale“, „operațiuni comerciale efectuate“, sfera înțelesului acestora este greu de stabilit, neputând fi determinată cu precizie. Se mai susține că trimiterile făcute de legiuitor la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, în cazul definirii noțiunii de „obligații fiscale“, și la documentele prevăzute în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilității nr. 82/1991 și la reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora, în cazul definirii „documentelor legale“, sunt prea vagi, lăsând, pe de o parte, în sarcina destinatarului legii parcurgerea a numeroase acte normative, ce trebuie coroborate pentru stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală reținute în sarcina autorului excepției, iar, pe de altă parte, în sarcina magistraților, determinarea actelor care se înscriu în definițiile date sintagmelor mai sus menționate. În susținerea încălcărilor invocate se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României, paragraful 55, Sissanis împotriva României, paragraful 66, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 34, Amman împotriva Elveției, paragraful 50, Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Cȍeme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, hotărâri prin care instanța europeană a stabilit standardele specifice respectării principiului legalității incriminării, prevăzut la art. 7 din Convenție. Sunt invocate, de asemenea, considerentele și soluțiile deciziilor Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 363 din 7 mai 2015, nr. 553 din 16 iulie 2015, nr. 51 din 16 februarie 2016, prin care instanța de contencios constituțional a făcut aplicarea principiului constituțional și convențional al legalității incriminării și a pedepsei. În fine, se conchide că, prin raportare la dispozițiile Legii contabilității nr. 82/1991, sensul sintagmelor „acte contabile“, „documente legale“, „operațiuni comerciale efectuate“ și „obligații fiscale“ nu poate fi stabilit, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale mai sus enumerate. ...