Decizia ÎCCJ nr. 38/2026 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența națională cu privire la chestiunile de drept VI.1. Jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală 31. Decizia nr. 25 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 28 noiembrie 2017, prin care s-a reținut că „infracțiunile cu conținut alternativ sunt acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale elementului material al laturii obiective, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, (...) care, în esență, presupun existența mai multor modalități de săvârșire a faptei (...). Astfel, în cazul infracțiunilor cu conținut alternativ, modalitățile diferite, prevăzute în norma de incriminare, nu generează un concurs de infracțiuni, nu afectează unitatea infracțiunii.“ ... ... VI.2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală 32. Au fost identificate trei hotărâri relevante: Decizia nr. 1.136 din 6 martie 2003, pronunțată în calea de atac a recursului în anulare; Decizia nr. 299/A din 15 noiembrie 2018, pronunțată în calea de atac a apelului, și Decizia nr. 97/RC din 8 februarie 2023, pronunțată în calea de atac a recursului în casație. ... ... VI.3. Jurisprudența și punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 33. În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a evidențiat o opinie majoritară, cu privire la ambele probleme de drept care fac obiectul prezentei sesizări. ... 34. Astfel, în cazul în care în aceleași circumstanțe de loc și timp sunt comise fapte de amenințare și de lovire sau alte violențe împotriva unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-a arătat, în opinia majoritară, că se reține o singură infracțiune complexă de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) din Codul penal, întrucât, în raport cu modul în care norma de incriminare reglementează elementele constitutive, ultrajul este o infracțiune cu conținut alternativ, motiv pentru care diferitele modalități de realizare a elementului material al laturii obiective sunt echivalente din punctul de vedere al semnificației penale, astfel că realizarea mai multora dintre acestea nu afectează unitatea de infracțiuni, cu consecința aplicării unei pedepse individualizate în funcție de sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea mai gravă absorbită, respectiv aceea de loviri sau alte violențe. Suplimentar, s-a precizat că este unanim recunoscut, atât în practică, cât și în jurisprudență, că lovirea unei persoane precedată de o amenințare cu violențe în aceleași împrejurări spațio-temporale conduce la absorbirea naturală a infracțiunii de amenințare în infracțiunea de lovire sau alte violențe, reguli care sunt incidente și în cazul infracțiunii de ultraj, dacă imediat după actele de amenințare este comisă și infracțiunea cu care victima este amenințată. ... 35. Au fost identificate și transmise hotărâri judecătorești relevante în susținerea opiniei majoritare de următoarele instanțe: Judecătoria Brașov (1 hotărâre); Curtea de Apel Constanța (1 hotărâre), Judecătoria Constanța (2 hotărâri), Judecătoria Hârșova (1 hotărâre); Curtea de Apel Suceava (1 hotărâre), Judecătoria Rădăuți (1 hotărâre), Judecătoria Suceava (1 hotărâre); Curtea de Apel Ploiești (3 hotărâri), Judecătoria Găiești (1 hotărâre) și Judecătoria Negrești-Oaș (1 hotărâre). ... 36. În sens contrar, opinia minoritară constă în aceea că infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) din Codul penal reprezintă o infracțiune cu conținuturi alternative, întrucât legiuitorul a înțeles să incrimineze distinct ultrajul prin amenințare și ultrajul prin lovire sau alte violențe, chiar dacă aceste fapte au fost comise în aceleași circumstanțe de loc și timp și împotriva aceluiași subiect pasiv, și, în consecință, atunci când autorul săvârșește mai multe dintre modalitățile prevăzute de norma de incriminare, este incidentă forma pluralității de infracțiuni a concursului, cu atât mai mult cu cât valorile sociale adiacente ocrotite sunt diferite (libertatea psihică, respectiv integritatea corporală sau sănătatea persoanei). ... 37. Această orientare se reflectă în practica următoarelor instanțe: Curtea de Apel Târgu Mureș (2 hotărâri), Judecătoria Odorheiu Secuiesc (1 hotărâre), Curtea de Apel Timișoara (1 hotărâre), Judecătoria Hârlău (1 hotărâre), Curtea de Apel Constanța (1 hotărâre) și Judecătoria Constanța (2 hotărâri). ... 38. Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul prezentei sesizări s-a arătat în cvasiunanimitate că, în cazul săvârșirii unor fapte de lovire sau alte violențe, în aceleași circumstanțe de timp și de loc, împotriva a doi sau mai multor polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se reține o pluralitate de infracțiuni de ultraj sub forma concursului, întrucât infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) din Codul penal, fiind o infracțiune complexă, are un obiect juridic complex, reprezentat de relațiile sociale privind respectul datorat autorității de stat de către destinatarii legii, dar și de cele referitoare la libertatea psihică, integritatea fizică și psihică, sănătatea și viața persoanei, având în vedere că autoritatea de stat este protejată prin intermediul protecției acordate fiecărui reprezentant al său, căruia îi sunt ocrotite drepturile fundamentale cuprinse în obiectul secundar al infracțiunii. Astfel, pluralitatea de subiecți pasivi secundari atrage un concurs de infracțiuni, în contextul în care fiecare faptă produce o lezare separată a autorității statului reprezentată prin fiecare agent al său și, totodată, o vătămare distinctă adusă integrității fizice a fiecăruia dintre aceștia. ... 39. Au fost identificate și transmise hotărâri judecătorești relevante în susținerea opiniei majoritare de către următoarele instanțe: Curtea de Apel Brașov (2 hotărâri), Judecătoria Întorsura Buzăului (1 hotărâre), Judecătoria Brașov (1 hotărâre), Judecătoria Târgu Secuiesc (1 hotărâre); Curtea de Apel Constanța (3 hotărâri), Judecătoria Constanța (8 hotărâri), Judecătoria Hârșova (1 hotărâre); Curtea de Apel Iași (2 hotărâri), Tribunalul Iași (1 hotărâre), Judecătoria Iași (2 hotărâri), Judecătoria Hârlău (1 hotărâre), Judecătoria Pașcani (1 hotărâre), Judecătoria Vaslui (3 hotărâri); Curtea de Apel Suceava (1 hotărâre), Judecătoria Rădăuți (4 hotărâri), Judecătoria Suceava (1 hotărâre), Judecătoria Vatra Dornei (2 hotărâri), Judecătoria Săveni (2 hotărâri); Curtea de Apel Târgu Mureș (3 hotărâri), Judecătoria Sighișoara (1 hotărâre), Judecătoria Târnăveni (1 hotărâre), Judecătoria Luduș (1 hotărâre), Judecătoria Odorheiu Secuiesc (1 hotărâre); Curtea de Apel Timișoara (1 hotărâre); Judecătoria Sinaia (2 hotărâri), Judecătoria Oradea (1 hotărâre) și Judecătoria Negrești-Oaș (1 hotărâre). ... 40. Prin excepție, punctul de vedere minoritar este în sensul reținerii unei infracțiuni unice de ultraj, întrucât pluralitatea de subiecți pasivi secundari nu conduce la existența unui concurs de infracțiuni, dacă fapta este săvârșită printr-o acțiune unică, rezultată dintr-o hotărâre infracțională unitară și orientată împotriva aceleiași valori sociale ocrotite, respectiv autoritatea de stat, în contextul în care integritatea fizică a polițistului, ca valoare individuală, este protejată adiacent de norma de incriminare, prin prisma calității sale de reprezentant al statului. ... 41. Nu a fost identificată jurisprudență în susținerea acestei opinii. ... ... ...