Decizia CCR nr. 575/2017Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, identică în toate cele trei dosare conexate, autorul acesteia critică faptul că, în cauzele având ca obiect contestațiile formulate împotriva deciziilor de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, calitate procesuală activă au doar persoanele care se consideră îndreptățite, astfel cum sunt definite de art. 3 pct. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013. Or, prin eliminarea controlului judiciar al acestor decizii declanșat de entitatea învestită cu soluționarea notificării, se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se de conținut prevederile art. 21 din Constituție. Aceasta, deoarece lipsa căii de atac împotriva deciziei administrative care lipsește de efecte o altă decizie administrativă emisă de un organ care nu se află în raport de subordonare ierarhică sau funcțională cu primul, echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra unor măsuri tehnico-administrative care ar putea leza interesele legitime ale comunității locale și principiul plenitudinii de competență cu care această entitate a fost învestită de legiuitor, dreptul de acces liber la justiție devenind, astfel, teoretic și iluzoriu. Precizează că, în cauză, autoritatea locală nu își poate susține soluția adoptată inițial, invalidată ulterior de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, potrivit căreia restituirea terenului revendicat pe vechiul amplasament nu ar fi posibilă fără lezarea interesului public. ...