Decizia CCR nr. 587/2017Punctul 24

24. Curtea reține că prevederile art. 201 din Legea nr. 71/2011 constituie, atât prin amplasarea în cuprinsul legii, cât și prin domeniul de reglementare, destinat regulilor aplicabile prescripțiilor în curs la data intrării în vigoare a legii - dispoziții tranzitorii speciale, fiind cuprinse în Capitolul VIII, Secțiunea 1, intitulată „Dispoziții tranzitorii și de punere în aplicare a cărții a VI-a «Despre prescripția extinctivă, decădere și calculul termenelor» a Codului civil“. Așadar, prin derogare de la prevederile art. 5 din același act normativ, care au caracterul unor dispoziții generale, aplicabile doar în măsura în care în cuprinsul aceluiași act normativ nu se prevede altfel, prevederile art. 201 din Legea nr. 71/2011, instituie regula ultraactivității legii vechi, respectiv Decretul nr. 167/1958, în privința prescripțiilor începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a legii noi, în condițiile în care este unanim admis că, din punctul de vedere al aplicării legii civile în timp, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi reprezintă facta pendentia, ca situații juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data apariției acesteia, susceptibile de o aplicare imediată a legii noi, conform principiilor generale de drept intertemporal. ...