Decizia ÎCCJ nr. 30/2026 (HP)Punctul XI.2

XI.2. Asupra fondului sesizării 52. Chestiunea de drept supusă dezlegării se grefează pe problematica aplicării dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denunțătorului, autor unic al uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-9 din aceeași lege. ... 53. Prin art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a reglementat o cauză specială de nepedepsire pentru persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-9 din aceeași lege, și care, după săvârșirea faptei, dar mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunță autorităților participarea sa la comiterea infracțiunii, contribuind la identificarea și tragerea la răspundere penală a autorului faptei sau a celorlalți participanți. ... 54. Potrivit art. 174 din Codul penal, prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. ... 55. Cauzele de nepedepsire reprezintă dispoziții excepționale ale legii penale prin care, din rațiuni de politică penală, legiuitorul acordă unui făptuitor beneficiul unei dispense de pedeapsă, fapta continuând să reprezinte infracțiune, cu toate elementele sale de tipicitate. ... 56. Cauzele de nepedepsire (impunitate) sunt instituții care nu înlătură caracterul infracțional al faptei comise, ci atrag imposibilitatea stabilirii și aplicării unei sancțiuni penale pentru infracțiunea săvârșită. Astfel, în cazul în care este incidentă o cauză de nepedepsire, instanța nu va putea pronunța o soluție prin care să constate existența vinovăției penale raportat la infracțiunea comisă, ci va dispune încetarea procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Cauzele de nepedepsire sunt instituții legale, expres și limitativ reglementate de către legiuitor, putând fi generale sau speciale. ... 57. Instituția reglementată de norma supusă interpretării are natura juridică a unei cauze legale speciale de nepedepsire, cu caracter personal, a cărei aplicabilitate este condiționată de îndeplinirea cumulativă a unor cerințe, respectiv persoana care face denunțul să fi participat la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-9 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denunțul să fi fost formulat mai înainte de începerea urmăririi penale și prin acest denunț formulat participantul la infracțiune să contribuie la identificarea și tragerea la răspundere penală a autorului faptei sau a celorlalți participanți. ... 58. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de nepedepsire prevăzute de art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, subsumează, pe de o parte, formularea de către acesta a unui denunț împotriva altor persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii și, pe de altă parte, facilitarea de către denunțător a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Simplul denunț formulat de participantul la una dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-9 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, nu poate conduce la aplicarea cauzei de nepedepsire. ... 59. Prin introducerea acestei cauze de nepedepsire, legiuitorul a urmărit determinarea persoanelor implicate în comiterea de astfel de infracțiuni să aducă la cunoștința organelor judiciare aceste împrejurări, mai înainte de a începe urmărirea penală, și să faciliteze identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalte persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii. Recunoașterea efectelor acestei cauze de nepedepsire analizate reclamă intervenirea unei atitudini active a denunțătorului, concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii. ... 60. Astfel, legiuitorul a înțeles să recompenseze o atitudine pozitivă, de cooperare a denunțătorului, care contribuie la destructurarea grupărilor constituite în acest sens, scopul final fiind protejarea sănătății publice și a siguranței naționale prin combaterea criminalității legate de droguri. ... 61. În coordonatele de analiză astfel determinate se constată că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un instrument eficient pentru combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prin determinarea persoanelor care au participat la săvârșirea de astfel de infracțiuni să furnizeze informații decisive pentru destructurarea grupurilor infracționale organizate sau a rețelelor de distribuție, contribuind astfel la identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți participanți. ... 62. Se observă că această cauză de nepedepsire operează doar în acele situații în care fapta este comisă de un număr de persoane superior celui minim necesar impus de lege pentru a fi posibilă comiterea infracțiunii respective sub forma pluralității de făptuitori. ... 63. Din aceeași perspectivă, față de modul de formulare a dispoziției legale, reiese că legiuitorul a avut în vedere aplicarea cauzei de nepedepsire în cazul în care, la infracțiunile prevăzute de art. 2-9 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au existat mai mulți participanți. Acest aspect reiese explicit din formularea care face referire la tragerea la răspundere penală a autorului sau a celorlalți participanți. Prin urmare, admiterea variantei în care aceasta s-ar aplica și denunțătorului care este autor unic al infracțiunii comise depășește sfera unei simple interpretări, reprezentând o analogie în favoarea inculpatului. ... 64. Admițând posibilitatea unei analogii în bonam partem în ipoteza dată, urmează a se verifica dacă lacuna în reglementare nu a fost una intenționată (faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres posibilitatea autodenunțului în cazul autorului unic drept cauză de nepedepsire). Examinând alte cauze de nepedepsire axate pe denunțarea unor fapte, se reține că, în general, atunci când legiuitorul a intenționat ca efectele cauzei de nepedepsire să se producă și în cazul infracțiunilor cu autor unic, a folosit o terminologie prin care nu a circumstanțiat în vreun fel legătura cauzei de nepedepsire cu existența unor participanți. Spre exemplu, art. 290 alin. (3) din Codul penal prevede că mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, legiuitorul făcând referire la denunțarea faptei, fără alte circumstanțieri. ... 65. Nu trebuie omis faptul că, înainte de actualizarea consecventă intrării în vigoare a noului Cod penal, art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avea următorul conținut: „Nu se pedepsește persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunță autorităților competente participarea sa la o asociație sau înțelegere în vederea comiterii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-10, permițând astfel identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți participanți.“ ... 66. Din moment ce norma făcea referire la o asociație sau înțelegere în vederea comiterii infracțiunilor, se deduce în mod expres intenția legiuitorului de a exclude ipoteza autodenunțului în cazul autorilor unici din sfera de aplicare a cauzei de nepedepsire. ... 67. Totodată, din expunerea de motive a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu reiese vreo referire expresă la modificarea scopului normei, făcându-se referire doar la actualizarea terminologiei în acord cu dispozițiile penale și procesual penale modificate după intrarea în vigoare a noilor coduri. ... 68. Dacă s-ar aprecia în sens contrar, persoanele care comit astfel de infracțiuni ar fi încurajate să procedeze de o asemenea manieră, după care să se autodenunțe pentru a beneficia de cauza de nepedepsire. ... 69. Or, rațiunea cauzelor de nepedepsire este aceea de a facilita identificarea și tragerea la răspundere penală și a altor persoane care au participat la săvârșirea aceleiași infracțiuni, iar această cauză de nepedepsire, prevăzută de art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu face excepție. ... 70. Prin instituirea cauzei de nepedepsire prevăzute de art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a urmărit să încurajeze persoanele implicate în activități de trafic de droguri, desfășurate în forme asociative, să coopereze cu organele judiciare în vederea destructurării grupurilor infracționale organizate sau a rețelelor de distribuție, contribuind astfel la identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți participanți. În ipoteza în care autorul acționează singur, această finalitate nu poate fi atinsă, neexistând alte persoane a căror activitate infracțională să fie dezvăluită, pentru ca identitatea lor să fie stabilită sau traseul drogurilor să fie documentat prin aportul denunțătorului. ... 71. În măsura în care scopul cauzei de nepedepsire instituite de art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi acela de a nu pedepsi autorul care se desistează și se autodenunță cu privire la săvârșirea uneia dintre infracțiunile arătate, efectul ar fi acela de încurajare a fenomenului infracțional reprezentat de traficul de droguri, deoarece făptuitorul ar beneficia de impunitate indiferent de gravitatea conduitei sale și de etapa consumării activității infracționale, putând să evite răspunderea penală prin simpla autodenunțare, fără a contribui la identificarea unei rețele infracționale și fără a sprijini activ organele judiciare în combaterea fenomenului. ... 72. O asemenea interpretare ar genera o situație de privilegiu nejustificat pentru autorul unic, golind de conținut finalitatea represiv-preventivă a normei, creând premisele utilizării dispoziției ca instrument de evitare a sancțiunii penale. ... 73. Nu trebuie exclusă interpretarea gramaticală a noțiunii de participant, care, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, reprezintă persoana care ia parte la realizarea unei acțiuni în comun, care participă la ceva. Această noțiune presupune existența a cel puțin două persoane implicate într-o conduită infracțională concertată, ceea ce exclude ipoteza autorului unic, care săvârșește fapta în mod exclusiv, fără contribuția altei persoane, întrucât, în lipsa pluralității de subiecți activi, nu se poate vorbi despre „participare“. ... 74. Potrivit art. 46-48 din Codul penal, noțiunea de participare presupune existența unei pluralități subiective, respectiv contribuția a două sau mai multe persoane la realizarea aceleiași rezoluții infracționale, fiecare având un rol determinant sau secundar în săvârșirea faptei. ... 75. Inclusiv la nivelul reglementării generale din Codul penal, legiuitorul a distins în mod expres între autor și participanți, ceea ce confirmă intenția ca beneficiul cauzei speciale de nepedepsire să fie condiționat de existența unei pluralități de făptuitori și de contribuția denunțătorului la identificarea acestora. În lipsa unei asemenea pluralități nu se poate reține existența unei forme de participație, iar extinderea incidenței cauzei de nepedepsire la autorul unic ar echivala cu ignorarea distincției normative și cu o interpretare contrară legii. ... 76. Concret, prin „participarea la comiterea infracțiunii“ nu se poate înțelege săvârșirea sa de către autorul unic, din moment ce legea prevede cu claritate că prin aceasta se înțelege participarea la comiterea acesteia în calitate de coautor, instigator sau complice. ... 77. Concluzionând, cauza de nepedepsire analizată va putea fi incidentă doar în acele situații în care denunțul formulat conduce la identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane implicate în săvârșirea respectivei infracțiuni în calitate de autori, coautori, instigator sau complici. Dacă infracțiunea este săvârșită de către un autor unic, care se autodenunță înainte de începerea urmăririi penale pentru respectiva faptă, conduita sa nu poate atrage incidența cauzei de nepedepsire, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile expres și imperativ prevăzute de lege, fiind însă posibilă valorificarea acestei conduite în procesul de individualizare judiciară a sancțiunii penale aplicabile. ... ...