Decizia CCR nr. 528/2017Punctul 8

8. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că textele de lege criticate sunt neconstituționale și, în acest sens, face referire la paragrafele 60 și 61 din Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, în care s-a reținut că, „din reglementarea instituției camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilității pentru judecătorul din această fază de a administra probe pentru a stabili legalitatea probelor administrate în faza de urmărire penală, nebeneficiind de contradictorialitate și oralitate, singura posibilitate pentru acesta fiind constatarea formală a legalității probelor sau necesitatea excluderii unora dintre acestea. Or, (...) imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a administra noi probe ori de a solicita depunerea anumitor înscrisuri, precum și lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, îl pun pe acesta în postura de a nu putea clarifica situația de fapt, aspect ce se poate răsfrânge implicit asupra analizei de drept.“ Arată că excluderea este o sancțiune procesuală specifică, aplicabilă în materia probelor administrate cu încălcarea principiului legalității și loialității, și se poate dispune în cazul în care se constată o încălcare substanțială și semnificativă a unei dispoziții legale privind administrarea probatoriului care, în împrejurările concrete ale cauzei, face ca menținerea mijlocului de probă astfel administrat să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal. Reține că aprecierea probelor este elementul esențial al întregii activități probatorii, iar, pentru corecta soluționare a cauzei, nu este suficientă doar existența elementelor materiale obiective care să constituie baza reflectării în conștiința judecătorului, fiind necesară și aprecierea corespunzătoare a acestor elemente de fapt care pot contura modul de administrare a unei probe. Or, norma procesual penală criticată, stabilind ce probă poate fi primită de judecător în dovedirea respectării principiilor legalității și loialității probelor, îi limitează libertatea de apreciere în totală opoziție cu principiul liberei aprecieri a probelor. ...