Decizia ÎCCJ nr. 385/2025 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 33. Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal și (...) în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) “, iar conform alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 34. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 35. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept; ... d) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 36. Din analiza art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că în domeniul de aplicare a acestui act normativ cu caracter special intră procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigiile referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. ... 37. Așadar, litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă numai la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice (Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025). ... 38. În procesele în care au fost formulate sesizările conexate, reclamanții contestă deciziile de recalculare a pensiei emise în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023, solicitând instanței obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Mureș la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei. ... 39. Se constată că instanța de trimitere a menționat generic că „reclamanții au avut calitatea de personal plătit din fonduri publice, astfel cum rezultă din dosarele de pensionare, iar o parte din stagiul de cotizare a fost realizat în această calitate“, fără să specifice funcțiile și instituțiile sau autoritățile în cadrul cărora reclamanții și-au desfășurat activitatea anterior pensionării. ... 40. Or, în lipsa acestor date esențiale care trebuiau menționate în încheierile de sesizare nu există certitudinea că procesele în care au fost formulate sesizările conexate vizează stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 41. De altfel, evocarea acestor date era necesară în contextul în care prima întrebare adresată instanței supreme este în legătură cu domeniul de aplicare a art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 42. Această neregularitate a actelor de sesizare conduce la concluzia că instanța de trimitere nu a demonstrat că litigiile în care au fost formulate sesizările vizează stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice. ... 43. Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 44. Pentru a se verifica îndeplinirea acestei condiții este necesar ca sesizarea să respecte exigențele impuse de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea de sesizare va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 45. Autorul sesizării este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, prezentând diferitele variante de interpretare posibile și argumentele de natură să le susțină. ... 46. Pentru a exista însă certitudinea că normele a căror interpretare se solicită sunt aplicabile în cauza în care a fost formulată sesizarea, este necesar ca în actul de sesizare să fie expuse aspectele factuale relevante reținute de instanța de trimitere în baza probatoriului administrat în cauză. ... 47. Aceasta deoarece instanța supremă nu poate fi învestită cu dezlegarea unei chestiuni de drept invocate într-un proces în care situația de fapt sau cauza acțiunii cu care instanța este învestită nu este deplin lămurită prin încheierea de sesizare. ... 48. Cu alte cuvinte, întrebarea adresată instanței supreme nu poate fi disociată de contextul procesual care a generat-o și care trebuie să fie întotdeauna unul cazual și să cuprindă exhaustiv toate elementele determinante ale cauzei, după administrarea probatoriului necesar lămuririi situației de fapt. ... 49. De aceea, se impune o anumită claritate a sesizării, care să nu afecteze precizia analizei, pentru a exclude o interpretare dată pe tărâmul ipotezelor sau aparențelor. ... 50. Ca atare, instanța supremă nu poate fi învestită în mecanismul hotărârii prealabile cu interpretarea de principiu a unor norme de drept dacă circumstanțele cauzei care influențează incidența normelor supuse interpretării nu sunt pe deplin clarificate/lămurite prin actul de sesizare și rezolvate, în prealabil, incidentele procedurale care fac inutilă cercetarea fondului cauzei. ... 51. Or, în cuprinsul încheierilor de sesizare nu a fost prezentată situația de fapt reținută de tribunal în baza probatoriului administrat în primă instanță, ci numai susținerile divergente ale părților, astfel încât nu se poate stabili cu certitudine aplicabilitatea în cauză a normelor a căror interpretare se solicită. ... 52. Această neregularitate a actelor de sesizare conduce în mod implicit la concluzia că instanța de trimitere nu a demonstrat existența unor chestiuni de drept veritabile apte a primi dezlegări de principiu în mecanismul hotărârii prealabile. ... 53. În plus, multitudinea și conținutul întrebărilor adresate instanței supreme relevă că se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal să dea exclusiv dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme normele de drept incidente în vederea rezolvării raportului juridic litigios. ... 54. Astfel, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, atribut care intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanțelor de drept comun. ... 55. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și apoi de „preluare“, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 56. Prin urmare, constatând că sesizările nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate impuse de art. 1 alin. (2) raportat la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici nu respectă exigențele instituite de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din același cod, ... ...