Decizia CCR nr. 475/2017Punctul 45

45. În acest context, Curtea constată că situația juridică a părților și a subiecților procesuali principali cărora nu li s-a comunicat ordonanța de clasare, fiind infirmată, din oficiu, în cadrul procedurii de verificare a legalității și temeiniciei sale de către procurorul ierarhic superior nu este identică cu cea a celor cărora li s-a comunicat soluția de clasare și care, după comunicare, a fost infirmată la plângerea persoanei interesate. Faptul că o ordonanță de infirmare a unei ordonanțe de clasare necomunicate nu mai este supusă confirmării judecătorului de către judecătorul de cameră preliminară nu constituie, așa cum susține autorul excepției, o discriminare ce implică excluderea de la un drept/beneficiu, deoarece persoanele cărora li s-a comunicat ordonanța de clasare nu se află în aceeași situație juridică cu cele cărora nu li s-a comunicat un act considerat nelegal sau netemeinic de către procurorul ierarhic superior. Așa fiind, toate persoanele aflate în ipoteza normei criticate beneficiază de același tratament, neputându-se aprecia că acestea se află într-o situație juridică identică cu cele cărora li sa comunicat ordonanța de clasare, întrucât acestora din urmă li s-a deschis, odată cu comunicarea, calea procedurilor de contestare la procurorul ierarhic superior ori la judecătorul de cameră preliminară, situație care se constituie prin ea însăși un criteriu obiectiv și rațional ce justifică deosebirea de tratament. De aceea, nu poate fi primită critica potrivit căreia persoanele ce intră sub incidența normei criticate sunt discriminate în raport cu celelalte, întrucât accesul la justiție al acestora nu a fost suprimat, ci numai prorogat până la pronunțarea unei soluții în acord cu art. 327 din Codul de procedură penală. ...