Decizia ÎCCJ nr. 304/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 41. Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (...) (3) Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 42. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar potrivit art. 4 „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 43. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 44. Spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 45. Procesul în care a fost formulată sesizarea de față are ca obiect drepturile salariale ale unei persoane ce se înscrie în noțiunea de personal plătit din fonduri publice (polițist), se află în curs de soluționare în primă instanță, în fața unui complet de judecată din cadrul Secției mixte de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Cluj, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunilor de drept enunțate, astfel că trei dintre condițiile de admisibilitate a sesizării sunt îndeplinite. ... 46. În ceea ce privește identificarea unei chestiuni de drept de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun. ... 47. De altfel, chiar expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia că existența unei chestiuni de drept a cărei lămurire justifică declanșarea mecanismului hotărârii prealabile nu poate fi desprinsă de cerința conturată în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această condiție, aceea de a se identifica o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept. ... 48. Chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma supusă analizei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 49. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și „de preluare“ apoi, în hotărârile pronunțate, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curți de Casație și Justiție i-ar atribui funcții similare instanței care judecă prin delegare. ... 50. Prin urmare, văzând și norma de trimitere la prevederile Codului de procedură civilă din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență, se constată că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, după cum s-a arătat anterior. ... 51. Așadar, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare, în chestiunea despre care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 52. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, sesizarea formulată în cauză nu a fost generată de nevoia lămuririi înțelesului unor norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare, date fiind argumentele care urmează. ... 53. Astfel, așa cum rezultă din conținutul încheierii de sesizare, instanța de trimitere dă sintagmei „chestiune de drept“, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, înțelesul oricărei probleme de drept ce se ivește în litigiile ce se circumscriu acestui act normativ, fără a indica, raportat la cele două întrebări formulate, o dificultate de interpretare în legătură cu normele incidente raportului juridic dedus judecății, fără a arăta în ce constă neclaritatea, imprecizia ori insuficiența textelor legale pe care este chemată să le interpreteze și să le aplice, ca instanță căreia îi revine atributul jurisdicțional. ... 54. Chiar dacă evaluarea în concret a chestiunii de drept ca fiind una calificată, susceptibilă de controverse jurisprudențiale, aparține Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligația verificării și circumstanțierii acesteia, prealabil sesizării instanței supreme, cu referire punctuală la dificultățile de interpretare, revine instanței de trimitere. ... 55. Acesta este motivul pentru care, în jurisprudența instanței supreme, s-a statuat în mod constant că dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită trebuie să rezulte din chiar încheierea de sesizare, inclusiv prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita și a argumentelor care susțin caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării. ... 56. Subsecvent acestei evaluări greșite în legătură cu întrunirea cerințelor legale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de trimitere a apreciat că se impune declanșarea mecanismului hotărârii prealabile pentru a răspunde la două întrebări. ... 57. Prima dintre acestea privește drepturile bănești cuvenite polițistului pe perioada punerii la dispoziție, respectiv dacă, în aplicarea dispozițiilor art. 27^23 din Legea nr. 360/2002, sunt incidente prevederile art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, iar în cazul unui răspuns afirmativ, dacă stabilirea salariului de funcție minim corespunzător gradului deținut, pentru o persoană definitivată în profesie și pusă la dispoziție, se va realiza prin raportare la funcția de agent IV sau la cea de agent debutant. ... 58. Însă, așa cum s-a arătat, completul de judecată învestit cu soluționarea pricinii în primă instanță nu relevă nicio imprecizie/neclaritate a prevederilor art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, de natură a pune sub semnul întrebării incidența acestui text legal în ceea ce privește drepturile bănești cuvenite polițistului care nu face parte din sistemul administrației penitenciare, pus la dispoziție potrivit legii, ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale, ca efect al trimiterii în judecata unei instanțe penale, în stare de libertate, precum și cel eliberat pe cauțiune, după caz, în condițiile în care art. 27^23 din Legea nr. 360/2002 prevede că polițistul pus la dispoziție beneficiază de drepturile bănești prevăzute de legislația privind salarizarea polițiștilor aflați în această situație, legislație care este reprezentată, pentru perioada de referință (începând cu 14 februarie 2019), de Legea-cadru nr. 153/2017. ... 59. Instanța de trimitere constată că interpretarea gramaticală a art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și faptul că în cuprinsul anexei se face referire distinctă la „polițiștiˮ, respectiv la „polițiștii de penitenciareˮ, categorii separate prin conjuncția „șiˮ, conduc „indubitabil“ la concluzia că prevederile art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile ambelor categorii de polițiști. ... 60. Cât privește dilema instanței de trimitere privind raportarea la funcția de agent IV sau la cea de agent debutant, în vederea stabilirii salariului de funcție minim corespunzător gradului deținut, pentru o persoană definitivată în profesie și pusă la dispoziție, se constată că norma art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 indică, în aceeași modalitate neechivocă, că este vorba despre salariul de funcție minim corespunzător gradului deținut, revenind judecătorului fondului obligația de a stabili punctual care este situația reclamantului și de a aplica adecvat dispoziția legală. ... 61. Prin cea de-a doua întrebare, instanța de trimitere solicită lămuriri în legătură cu aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă stabilirea salariului de funcție minim corespunzător gradului deținut, pentru o persoană definitivată în profesie și pusă la dispoziție, se va realiza prin raportare la prevederile Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31.01.2018 sau în considerarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 0610/23.08.2017. ... 62. Prin punctul de vedere exprimat cu privire la acest aspect, instanța de trimitere arată că pentru perioada relevantă (începând cu 14 februarie 2019) sunt aplicabile doar prevederile Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31.01.2018, întrucât coeficienții din Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 nu s-au aplicat, art. 2 alin. (2) din acest act normativ secret stabilind că doar la momentul aplicării în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 se vor prevedea în actele de numire coeficienții specificați de anexele nr. I-VI din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 0610/2017. ... 63. Formulând întrebarea în acești termeni și în absența motivării necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale neclare, echivoce, autoarea sesizării solicită, în realitate, determinarea actului normativ aplicabil în cadrul concret dedus judecății pentru stabilirea drepturilor bănești cuvenite reclamantului pe perioada punerii la dispoziție. ... 64. Or, o astfel de situație contravine exigențelor procedurii hotărârii prealabile, atât celor din reglementarea generală a art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și din cea specială instituită prin art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, mecanism procedural care impune ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii, la nivel de principiu, iar nu de indicare a normei care să fie aplicată de către instanța învestită cu judecata pricinii. ... 65. Pentru toate considerentele expuse anterior, din care rezultă lipsa unor chestiuni de drept veritabile, apte să declanșeze mecanismul hotărârii prealabile, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă. ... ...