Decizia CCR nr. 421/2017Punctul 13

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, ci este nemulțumită, în realitate, de modul de interpretare, mai exact de aplicarea acestor dispoziții de lege de către judecătorul de cameră preliminară sesizat cu o plângere împotriva unei soluții de netrimitere în judecată. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la asemenea aspecte, ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, precum și Decizia nr. 149 din 14 martie 2017*), paragraful 14, și Decizia nr. 332 din 11 mai 2017**), paragraful 14, nepublicate în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii). Aspectul criticat urmează a fi soluționat, în speță, de către judecătorul de cameră preliminară, întrucât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, respectiv aprecierea cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală - în procedura reglementată de prevederile art. 341 din Codul de procedură penală - sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ...