Decizia CCR nr. 396/2017Punctul 24

24. Or, în cauza de față, între cele două categorii de persoane între care autoarea excepției face comparație, respectiv funcționarii publici și angajații contractuali, există diferențe esențiale de statut juridic, neaflându-se în aceeași situație, care să justifice un tratament juridic identic sau similar. Astfel, instituirea incompatibilității reglementate de dispozițiile de lege criticate are ca finalitate garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice și se circumscrie scopului Legii nr. 161/2003. Faptul că, în mod excepțional, art. 94 alin. (2^1) din lege permite funcționarului public desemnat printr-un act administrativ să participe ca reprezentant al statului în cadrul unor organisme de conducere nu este de natură să creeze privilegii în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție. Dispozițiile constituționale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică prin existența unui interes public, apreciat ca atare prin actul administrativ de desemnare a funcționarului public, emis în condițiile legii. În acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.081 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, și Decizia nr. 445 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009. ...