Decizia CCR nr. 395/2017Punctul 10

CCR · decizie de neconstituționalitate · 13.06.2017 · dosar 4.068/223/2011
Punctul 10
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, asemănătoare în cele trei dosare conexate, se arată, în esență, că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 contravin dispozițiilor constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății publice. Se arată că, în temeiul art. 3, art. 11 alin. (1) și art. 19 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes național, iar dovada deținerii în administrare a terenurilor proprietate publică se face potrivit legii și pe baza amenajamentelor silvice - care constituie baza cadastrului de specialitate - și a titlului de proprietate al statului pentru terenul forestier proprietate publică a statului. În accepțiunea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, domeniul public este subsumat conceptului de proprietate publică și este alcătuit din bunurile determinate constituțional [art. 136 alin. (3) ] și din cele stabilite în anexa legii, unde se regăsesc inclusiv „pădurile și terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de producție ori de administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier național și nu sunt proprietate privată“ (art. I pct. 4 din anexă), iar art. 858-art. 862 și art. 865- art. 870 din Codul civil definesc dreptul de proprietate publică, caracterele juridice, limitele de exercitare și apărarea acestui drept, precum și obiectul proprietății publice, enumeră drepturile reale corespunzătoare proprietății publice, constituirea, exercitarea, stingerea și apărarea dreptului de administrare. Se precizează că inalienabilitatea bunurilor proprietate publică este un principiu constituțional, sancțiunea care intervine în cazul actului juridic încheiat cu nesocotirea acestui principiu fiind nulitatea absolută a actului juridic astfel încheiat. ...
Sursa oficială ↗